CRAB a făcut public pe site un raport al unui audit extern care detaliază situațiile financiare reale ale companiei la final de 2018. Printre altele, raportul reține și o concluzie îngrijorătoare, aceea că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) poate cere oricând înapoi creditul de peste 16 milioane de euro acordat Companiei de Apă Bacău. Asta deoarece, la 31 decembrie 2018, la fel ca și la final de 2017, CRAB nu a îndeplinit toți indicatorii financiari stabiliți prin contractul de împrumut.
„Compania s-a angajat prin contractul de credit încheiat cu BERD să îndeplinească anumiți indicatori financiari. La 31 decembrie 2018, Compania de Apă nu a îndeplinit toți indicatorii financiari, fapt ce reprezintă un caz de neexecutare a condițiilor contractuale. În baza prevederilor din contractele de împrumut, banca finanțatoare poate solicita rambursarea imediată a creditului, integrală sau parțială”, se arată într-un punct al raportului făcut public în luna mai.
„Banca nu are ce ne reproșa”
Banca poate solicita, dar nu o va face, dă asigurări managerul CRAB, Nina Chiper (foto). „Aceasta pentru că noi am achitat ratele care sunt datorate de două ori pe an. În orice contract sunt trecute anumite clauze, pot exista riscuri, dar până acum banca nu are ce ne reproșa. Indicatorii financiari la care se face referire în raportul de audit sunt lichiditățile, cash-flow-ul companiei. Noi am raportat și un profit, deci nu se pune problema rambursării creditului”, a precizat managerul.
Ce bani a dat BERD și pentru ce
Creditul BERD reprezintă o sumă restantă de la împrumutul pentru proiectele pe ISPA și o refinanțare pentru proiectele pe POS Mediu, în total, peste 16 milioane de euro, bani care permit companiei să realizeze investiții.
Pe măsura ISPA s-au realizat înlocuirea unei părți a conductei de apă care alimentează municipiul Bacău, de la barajul de la Poiana Uzului până la Stejaru, s-au construit stațiile de tratare și epurare, s-au înlocuit porțiuni din rețeaua de canalizare a orașului.
POS Mediu a urmărit în schimb creșterea gradului de acoperire a populației cu servicii de alimentare cu apă și canalizare, în special în orașe.
„Așa cum știți, finanțările europene nu acoperă toate costurile, unele neeligibile și o parte de cofinanțare fiind necesar a fi acoperite de beneficiar. Aceasta este motivul împrumutului BERD”, a mai precizat Nina Chiper.
Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată, POIM, care a fost fazat va fi finanțat tot cu sprijinul unei bănci, dar deocamdată nu se știe prin ce modalitate.
:-) a zis
Păi salariile mari ai șefilor si lenea muncitorilor,este reușită acestor nereaalizari…
VLAD a zis
PAI CE S-A REALIZAT DACA ACEA CONDUCTA SE TOT SPARGE SI BACAUL RAMANE FARA APA IN FIECARE AN DE 2 -3 ORI !?
Democrit a zis
Relevant este ca printre prioritatile oligarhiei locale PSD-PNL nu a figurat reabilitarea celor 27km din aductiunea V.Uzului ramasi in aer dupa ISPA. Bani, dupa cum se vede, au fost. 16 milioane euro doar cofinantare presupun peste 100 milioane fonduri totale (ISPA+POS Mediu). Ca nota de reflectie suplimentara, ISPA a fost un program de preaderare, jucat dupa regulile UE, si a mers (aproape) brici. POS Mediu a fost ulterior aderarii si noi, ca membri cu drepturi depline, ne-am impus propriul regulament de derulare. Ca si in cazul „democratiei originale” a tatucului Iliescu, rezultatul se vede…
mirel a zis
Proiectul ISPA coordonat de Benea, Craiovan si alti „cunoscatori” nu cuprindea inlocuirea intregii conducte de la Valea Uzului la Bacau. Acum Benea se da un apostol al binelui oamenilor din Bacau. Este jenant.
titisor a zis
Curioasa treaba. Si cu profitul asta infinitezimal, cum pot astia spera sa le imprumute vreo banca bani de cofinantare pentru POIM?