Serbat pe 27 septembrie, Sfintul Antim Ivireanul, s-a nascut in jurul anilor 1650, în Georgia din parinti dreptcredinciosi. În perioada 1660-1670 ca urmare a incursiunilor turcesti în Georgia, Andrei, viitorul Sfint Antim a fost robit si dus la Constantinopol. Rascumparat din robie de catre Patriarhia Ecumenica a trait în preajma acesteia un numar însemnat de ani, ca laic.
Adus în tara în 1689-1690 de la Constantinopol la recomandarea patriarhului Ierusalimului, Sfintul Antim a îmbracat haina monahala si a fost consacrat ieromonah. În vara anului 1694 Sfintul Antim a fost numit egumen al Manastirii Snagov unde va administra cu pricepere asezamintul si va crea o scoala tipografica. În 1701 a încetat activitatea tipografica la Snagov, fiind reluata la Bucuresti unde a tiparit 15 carti. Din 16 martie 1705 a fost ales episcop de Rimnic, dovedind si aici exceptionale calitati de bun organizator si om de carte.
Ceea ce trebuie retinut în chip deosebit este faptul ca vladica Antim a început seria unor tiparituri romanesti menite sa duca la triumful deplin al limbii nationale în Biserica. La 22 februarie 1708, în Duminica Ortodoxiei, Sfintul Antim a fost înscaunat mitropolit al Tarii Romanesti ca urmare a recomandarii testamentare a mitropolitului Teodosie. Cea mai valoroasa opera literara ramasa de la Sfintul Antim o constituie Didahiile. Sunt 28 de predici rostite în cursul arhipastoririi sale, la diferite sarbatori împaratesti, cele ale Maicii Domnului si ale sfintilor, la care se adauga sapte cuvintari ocazionale de anumite evenimente importante.
Sfintul Antim în cursul unui sfert de veac (1691-1716) a tiparit sau a supravegheat tiparirea a 63 de carti, din care 39 au fost lucrate de el însusi. Dupa limba în care au aparut, 30 erau în greceste, 22 în romaneste, una în slavoneste, 6 slavo-romane, 2 greco-arabe, una greco-romana si una greco-slavo-romana. Nesocotindu-i-se toate cite cu harul lui Dumnezeu a izbindit, Sf. Ierarh Antim, pe nedrept a fost departat de toata lucrarea si ordinea arhiereasca si dezbracat de harul divin si scos din catalogul arhieresc”. A fost osindit la exil, sub paza unor soldati turci care, pe drum, dupa ce l-au chinuit , i-au taiat capul pe care apoi l-au aruncat în apele Tungiei, un afluent al riului Marita, în sudul Dunarii.
Lasă un răspuns