Un SMS buclucaș

Nu am pentru toată lumea aceleași sentimente, de respect, de prețurie, de admirație, ori de dispreț, de desconsiderare etc. Nu, pentru că suntem diferiți. Nu există doi oameni la fel, cum nici două picături de apă nu pot fi considerate egale, cel mult asemănătoare. Pe unii îi agreez în mai mare măsură, pe alții mai puțin, așa cum și, în ceea ce mă privește, cel mai sigur că sentimentele unora sunt total diferite: o parte mă place, alta, dimpotrivă, mă detestă. E normal să fii diferit. Nici despre medici, căci la ei mă voi referi în continuare, nu pot spune și crede aceleași lucruri.

Mărturisesc că am avut bucuria să cunosc doctori în fața cărora mă aplec îndoind la maximum genunchii. Din păcate, am avut tangență și cu doctori care, prin comportamentul lor, au făcut un mare deserviciu întregii bresle. S-ar părea că anul ăsta nu e unul fast pentru această categorie profesională, judecând după evenimentele de până acum în care vioara întâi au fost medicii. Am văzut medici implicați în cazuri de corupție, medici care au dat greș în sălile de operații, medici – traficanți, medici evazioniști, medici șpăgari, medici incompetenți etc.

Zilele trecute, am citit și despre un medic… cinic. E singurul epitet mai soft pe care-l pot folosi în cazul lui. E vorba despre acel individ, medic de familie în Cluj care, vrând să-l pedepsească pe un pacient, bolnav de cancer, ce a decis să renunțe la serviciile lui și s-aleagă un alt medic, i-a trimis un SMS în care îl făcea varză. Decizia bolnavului de a se muta la alt medic pleca de la refuzul doctorului de familie de a-i mai da bilete de trimitere. „Consideră toate concediile și ajutoarele acordate ție și nevestei un cadou. Ai atât de puțin timp să te mai bucuri de viață. P.S. Hai pa, nesimțitule”, scria medicul în SMS. Să fi uitat atât de rapid de jurământul lui Hypocrate în care promitea lumii că-l va respecta cât îl vor ajuta forțele și rațiunea, că va acționa numai spre folosul și buna stare a bolnavilor, ferindu-i de orice daună sau violență? Să fi uitat și de morala creștină sau de educația din primii șapte ani de-acasă?

Am tot încercat să-mi dau seama la ce, Doamne iartă-mă!, i-ar fi folosit până la urmă medicului să scrie așa ceva. Cât de mult l-a liniștit mesajul ăsta sau cât i-a crescut pofta de mâncare. Știu că e o mare luptă între medicii de familie. Știu că toți ar vrea să câștige cât mai mult, ca noi toți, de altfel. Nu i-ar prisosi nimănui un ban în plus, e limpede. Și mai știu că, în contextul recent al aprobării contractului-cadru de către Guvern, plata medicilor de familie se va face 50 la sută pe servicii și 50 la sută per capita.

Adică, jumătate din bani vor fi plătiți în funcție de numărul de pacienți, iar cealaltă jumătate în funcție de cazurile administrate de medici. Or, e limpede că pentru un bolnav de cancer, cum este cazul pacientului din Cluj, banii pe care medicul de familie i-ar fi primit de la stat ar fi fost mai mulți în comparație, de exemplu, cu cei pe care i-ar fi luat pentru un banal vărsat de vânt sau o simplă apendicită. Chiar și așa, îmi imaginez în ce stare de degradare morală să fi ajuns medicul încât, orbit de valoarea banilor, să îl dojenească cu atâta cinism pe bietul bolnav.

Mă aștept, așadar, să fie mustrat, în cel mai rău caz, să fie sancționat cu avertisment, căci în niciun caz nu cred că se va ajunge până la anularea, fie și temporară, a dreptului de mai profesa. Nu în Românica, poate altundeva, într-o lume mai evoluată, mai civilizată, superioară mentalității balcanice, acolo unde poate fi ținută promisiunea de a a-și păstra sacre și curate arta și viața, altfel sperjurul urmând să fie pedepsit.