Ce ar insemna sa faci un concert simfonic intr-un Mall? Cum ar reactiona la o bucata de Beethowen publicul invatat cu manele si, in cel mai bun caz, cu melodiile vreunei dizeoze cu cracii pina in git?
Dar daca show-ul ar avea loc la Ateneu si s-ar numi „Noaptea devoratorilor de publicitate” iar publicul ar fi format cu preponderenta din clientii Mall-urilor si cluburilor de fite?
In acest din urma caz, trait pe propria piele simbata seara, lucrurile ar sta cam asa: multa lume venita pentru ca auzise ca o sa fie „cool”, insa dezamagita dupa primul sfert de ora ca toata noaptea vor rula doar spoturi publicitare. Alta lume, mestecatoare de seminte in timpul liber, care isi alunga plictisul vorbind la telefon in timpul spectacolului, cu voce tare, sa auda si aia in primul rind.
Sau alti retarzi care lalaiau melodiile din reclame sa priceapa lumea ca au recunoscut refrenul.
Una din fazele cele mai delicioase a fost reactia unei adolescente care ridea la orice, cind a vazut o reclama in care se vedeau numai picioarele unei tipe, pina la genunchi: „Doamne, ce fata are aia!”.
In orice caz, bufetul de pe hol a fost foarte aerisit. Pentru ca nu se ingramadea nimeni sa dea sase lei pe o cafea, cinci lei pe un bidon de jumatate de litru de apa plata sau 10 lei pe un sendvis.
Lasă un răspuns