Un sughiț în plină iarnă

O veste așteptată de întreaga omenire și-a făcut loc printre sânii și maneliștii tabloidelor quality: s-a găsit leacul pentru sughiț. N-o să mai fim nevoiți să ne ținem respirația sau să bem apă chioară. Dacă se rezolvă și cu leacul mahmurelii, Universul poate începe liniștit Era Fericirii.

În România, sughițul rămâne boală fără leac pentru anumite categorii, indiferent ce-or mai inventa vestiții cercetători occidentali. Ori de câte ori se întâmplă ceva bun, un om politic are o realizare, face o mărgică, tot de-atâtea ori pe inamici îi apucă neplăcutele spasme ale diafragmei. În timpul campaniilor, sughițul capătă și niște complicații inexplicabile pentru oamenii de știință. Ei au consultat politicieni în crize de sughiț dublate de o tuse măgărească extrem de convulsivă. În final, candidații se zvârcolesc de durere și pizmă.

Timp de două zile, elitele băcăuane au fost recompensate financiar. Elevi, sportivi, profesori, îndrumători, antrenori au primit în mână bani ca să-și facă un binemeritat cadou de final de an. Gala Învățământului Băcăuan și Gala Sportului Băcăuan au devenit deja tradiție, au creat așteptări, competiție, ambiție, speranță. Pentru mulți dintre premianți, numerarul primit de la Primărie și Consiliul Local înseamnă ceva, poate chiar diferența dintre fericire și lacrimi.

Anul trecut a fost la fel, acum doi ani iarăși. Ca telespectator și consumator veteran de presă, am remarcat înjurăturile primite de Primărie, de peste gard, de la opoziție. Că cică e electoral, deși numai anul ăsta avem alegeri. La fel se țipă și când se taie câte o panglică inaugurală ori când se mai semnează vreun contract. Culmea, niște parlamentari care au fost la guvernare timp de patru ani și au blocat șoseaua de centură a Bacăului și spitalul icnesc la fiecare proiect realizat sau semnat în localitățile pe care ar trebui să le reprezinte și pentru care n-au făcut nimic.

În Bacău, s-au făcut un pasaj, un centru de afaceri, un teatru de vară, stație de epurare, stație de tratare, podul Serbănești. Aproape s-au terminat lucrările la Spitalul Municipal, Catedrală, Maternitate, s-au semnat contractele pentru Calea Moinești – Letea, podul Mărgineni, Insula de Agrement, ecologizarea haldei de fosfogips, se închid gropi de gunoi vechi și se fac altele, ecologice. E asta campanie într-atât cât să merite sughițuri? Un politician se află permanent în campanie, dacă își vede de treabă și rămâne ceva de pe urma lui. Din acest punct de vedere, cârcotașii care candidează deși n-au făcut nimic patru ani mai au un pic și scapă cu un ultim sughiț, în ziua votului.

Spuneam la început despre leacul-minune. A fost inventat de un american și este de fapt un stick și-o procedură. Un simplu bețișor din plastic având o gaură în mijloc. Când v-apucă, trebuie să-l țineți în gură, în timp ce beți apă. Asta provoacă o tensiune mai mare la mușchii gâtului și calmează spasmele diafragmei.

Dezamăgire deci, s-a inventat leacul pentru sughiț, dar e tot pe bază apă chioară.

Florin POPESCU