„Unchiului Vanea”, cea mai recentă premieră a Teatrului Bacovia, o reușită

Premiera piesei Unchiul Vania, de Anton Pavlovici Cehov, a avut loc vineri, la Teatrul Bacovia. Sala a fost plină, iubitorii de teatru bucurându-se de o punere în scenă excepțională a Luminiței Țîcu, regizor și actriță a Teatrului Național din Chișinău.

Andreea MAREȘ

Din distribuție fac parte actori consacrați ai Teatrului din Bacău: Ion Goranda – profesorul Serebreakov, Adelaida Perjoiu – Elena, tânăra lui soție, Eliza Noemi Judeu – Sonia, fiica lui dintr-o căsnicie anterioară, Florina Găzdaru – Vasilievna, mama primei soții a lui Serebreakov, împreună cu Ștefan Ionescu – Voinițki, fiul ei („Unchiul Vanea”), Matei Bogdan – doctorul Astrov, Bogdan Buzdugan – Teleghin, un proprietar, și Daniela Vrânceanu – dădaca Marina.

Acţiunea piesei se petrece la moşia lui Serebreakov. Decorul este simplu, dar foarte sugestiv. Familia îşi duce traiul printre căpiţele de fân, simbol al vieţii la ţară. Profesorul este un bărbat atrăgător, aflat la o vârstă înaintată. Chiar bolnav, este un adevărat luptător. Odată cu apariţia lui şi a frumoasei sale soţii, Elena, în scenă, lucrurile încep să meargă prost, nimeni nu mai munceşte, tot programul este dat peste cap. Toţi dau vina pe farmecul Elenei, care i-a vrăjit şi le-a transmis din nefericirea ei. Ea nu face nimic pentru a scăpa de această nefericire, fiind dependentă de soţul ei. Cei doi se iubesc, dar asta nu înseamnă că Elena nu este atrasă de doctorul Astrov, un bărbăt foarte atrăgător şi inteligent, care îi împărtăşeşte dragostea. Sonia, îndrăgostită la rândul ei de doctor, este singura care munceşte fără să pună întrebări, fără să ceară explicaţii. Vanea este un om obosit, după ce a muncit o viaţă întreagă pentru Serebreakov, nefiind apreciat la adevărata lui valoare. La un moment dat, face o adevărată criză și îi amenință pe toți cu un pistol.
Pe durata piesei, între personaje apar diverse intrigi, atmosfera din casă devine apăsătoare, iar la sfârșit Elena şi soţul ei decid plecarea din casă.

Jocul actorilor este firesc, povestea este ruptă din realitate, iar personajele sunt adevărate simboluri.