Conferinta Internationala de la Slanic Moldova, cu tema „Provocarile multiculturalitatii intr-o Europa largita”, a prilejuit reintilnirea cu una dintre marile personalitati ale culturii romanesti si universale, academicianul Solomon Marcus. Intr-una dintre pauzele reuniunii, distinsul academician bacauan ne-a acordat un scurt interviu.
Rep: – Stimate domnule profesor, ce aduce nou aceasta conferinta internationala organizata pentru a doua oara la Slanic Moldova, de catre Asociatia Romana de Semiotica (AROSS), al carei presedinte de onoare sinteti?
S. M.: – In secolul XX, s-a realizat trecerea de la primatul energiei la acel al informatiei, care a explicat si trecerea, acum, la inceput de mileniu, de la structuralism la semiotica, de la modernism la postmodernism si, mai recent, la transmodernism. S-a ajuns, astazi, la dezvoltarea biologiei computationale, sub actiunea stimulatoare a genomului uman. Accelerarea descoperirilor din diferitele domenii stiintifice si culturale a avut drept consecinta aparitia viziunilor interdisciplinare. Stiintele sparg barierele dintre ele si isi dau mina pentru a raspunde provocarilor, devenind astfel interdependente, nevoite sa comunice, sa colaboreze, sa creeze echipe pentru a intelege cit mai mult, dar si premisele unei noi viziuni asupra realitatii, asupra lumii. Asta am reusit noi la aceasta noua reuniune, o unitate in diversitate. Desi la prima vedere pare un paradox, ideea de unitate in diversitate si diversitate in unitate are atuurile sale, daca tinem cont de noile paradigme, care au adunat oamenii in jurul interesului pentru aceleasi idealuri.
Rep: – Cum credeti ca se poate realiza acest nou concept, intr-o lume aflata in schimbare, cu un ritm accelerat al evolutiei sale?
S. M.: – Prin cunoastere si comunicare. Din pacate, inca nu gasim relaxarea necesara pentru a ne dedica unor lucruri mai consistente si, tocmai de aceea, ar trebui sa traim pe planuri foarte variate si sa ne ghidam dupa un slogan, care cel putin pe mine ma urmareste de multa vreme: sa contribuim la unitatea culturii, sa cream posibilitatea de a comunica intre oameni care vin din directii diferite.
Rep: – Credeti ca noile paradigme, precum semiotica sau transmodernitatea, pot duce la revelarea sensurilor profunde ale divinitatii?
S. M.: – Stiinta nu poate fi decit o completare a frumosului estetic si etic-moral, care ar putea urca omul unificat, insetat de frumusete si constient de limitele sale spre frumosul dumnezeiesc, pentru care e nevoie de alte simturi, ce pot fi prefigurate de stiinta. Exigenta stiintifica poate merge mina in mina cu exigenta filocalica – a curatirii – care duce pina la urma la o simplificare, la un laconism care, in Dumnezeu, duce la vederea esentialului.
Rep: – Va multumim, domnule profesor, si va asteptam la cea de-a treia conferinta, aici, la Slanic Moldova.
S. M.: – Va multumesc si eu, si sper intr-o noua revedere in aceasta oaza de liniste si frumusete.
A consemnat Romulus Dan BUSNEA
Lasă un răspuns