Valea Trotusului a devenit „Valea Plingerii”, sustin ecologistii onesteni

Defrisarile continua si acum in padurile de pe Valea Trotusului, in ciuda masurilor luate de autoritati si a semnalelor de alarma trase de ecologisti, timp de ani de zile. Zona este monitorizata cu atentie de o serie de organizatii care activeaza pe linia protectiei mediului inconjurator si care urmaresc inclusiv Valea Muntelui, acolo unde paduri intregi au fost rase complet de pe fata pamintului. Ecologistii sustin ca descopera in permanenta urmele distrugerilor, nu numai a celor vechi, ci si a defrisarilor recente. Astfel de constatari au fost facute si in urma cu citeva zile, cind o echipa de la Centrul de Ecologie si Turism Montan (CETM) „Sandru” din Onesti s-a deplasat pe Valea Muntelui, pe un traseu de peste 30 de kilometri, in Muntii Tarcaului (Ghimes-Faget – Virful Ciudomir – Brusturoasa), intre Valea Tarhausului si Valea Camenca, cele mai afectate de taierea padurilor.
Ecologistii onesteni s-au aratat extrem de ingrijorati de cele vazute la fata locului, unde au facut si mai multe fotografii, iar ei considera ca o mare parte din vina apartine localnicilor. „Oamenii locului continua sa taie padurea – sustine Gheorghe Istrate, presedintele CETM ‘Sandru’. Localnicii din zona Vaii Muntelui au fost improprietariti cu aproape 10.000 de hectare de padure si, in cel mai scurt timp, au reusit sa o defriseze in proportie de 80 %. Noi am lansat, inca din 27 decembrie 2006, proiectul ‘SOS – Valea Trotusului – Salvati padurea’, ca un strigat de durere la ceea ce se intimpla pe Valea Trotusului, valea fara copaci a Trotusului sau, mai bine zis, ‘Valea Plingerii’. Cu <> si folosind sloganul ‘sintem saraci’, oamenii continua sa taie copacii. Dar valea este plina de vile si case bine construite, de munteni bine hraniti si de turme de oi si vaci. Nici vorba de saracie ! Ei traiesc asa de cind lumea. Doar padurea a fost rasa, iar muntii au ramas golasi. Au taiat padurea si acum se pling ca sint saraci. In realitate, saracia este generata de incultura, proasta educatie si nemunca. Daca ne-am duce prin Brusturoasa, Tarhausi, Palanca, Ghimes si le-am spune localnicilor sa faca munca voluntara doua zile pe an, la plantat de copaci, raspunsul ar fi ca „nu avem timp”, „avem altceva de facut”, „nu muncim pe degeaba” etc. Dar padurea au primit-o pe degeaba si au taiat-o sa le fie bine pe moment. Nici acum nu s-au trezit si nu au realizat ca sint in dezastru. Taie si ultimul copac, lasind generatiile viitoare in desert !”.