Valeriu Damian si-a inceput afacerile, in Bacau, imediat dupa 1989, obiectul lor fiind in special distribuirea de carburanti. Prima statie de carburanti, pe care a infiintat-o prin firma sa, Helios, a fost inaugurata in primii ani ai deceniului ’90 a secolului trecut, la intrarea in Bacau dinspre comuna Margineni. A fost prima iesire in public a omului de afaceri, cind a fost perceput ca un om sociabil si bine intentionat. La scurt timp, a deschis si primul sau magazin, chiar in centrul Bacaului, tot prin firma Helios.
Afacerile lui Valeriu Damian s-au impletit, insa, cu cele ale fratelui sau, Nicusor, si au fost cantonate tot in domeniul petrolier, dar si al comertului cu piese auto sau al transporturilor (prin Autogara Bacau), inclusiv prin firma Tracorom, controlata de Nicusor Damian. Afacerile au fost extinse si dincolo de granitele judetului. Fratii Damian detineau, in Iasi, opt benzinarii.
Din anul 2004, numele celor doi frati au aparut, insa, in doasrul Rafo Onesti, dupa ce ei au intrat in anturajul lui Corneliu Iacobov, atunci proprietarul societatii Rafo. Era vorba de dare de mita, impreuna cu un al treilea suspect, in suma de circa 100.000 dolari procurorilor care cercetau modul in care erau comercializate produsele Rafo prin firmele celor doi frati.
In 2004, procurorii au reclamat, pe traseul de bani de la Rafo, ca trei dintre suspectii cercetati au oferit mita de cite 50.000 de euro si un autoturism Audi. S-a organizat un flagrant, in acvest caz, iar suspectii au fost arestati.
Dar prima condamnare in procesul care a urmat a fost cu suspendare pentru fratii Damian. Odata cu preluarea mandatului de presedinte al Romaniei de catre Tranian Basescu, campania „Jafo” (numita chiar dupa o expresie a presedintelui la adresa firmei Rafo) a prins contur si la institutiile de cercetare penala, inclusiv DNA. Fratii Damian au fost, astfel, incarcerati in 2005, pentru trei ani.
In anul 2001, insa, Valeriu Damian a crezut ca fenteaza Directia de Finante din Iasi la cumpararea benzinariei si a motelului din Budai. Cele doua erau administrate de „N&T”, societate aflata in faliment. Damian a venit la Iasi si a depus peste 700 de milioane de lei la Finante pentru licitatia care urma sa se desfasoare.
Pina la licitatie a aflat, insa, ca „N&T” avea o datorie la Banca Ion Tiriac de trei miliarde de lei (vechi), iar motelul si benzinaria din Budai erau ipotecate la banca. „A crezut – scria, ulterior – Ziarul de Iasi – ca daca va plati la banca cele trei miliarde va da lovitura vietii lui, devenind proprietar la Budai, insa nu a tinut cont ca si Finantele asteptau la cotitura. Pina la urma, Damian a trebuit sa astepte mai bine de un an finalizarea procedurii de faliment pentru a deveni proprietar.” (Petru DONE)
Lasă un răspuns