Viata de ciine nascut de 1 Mai

Ziua Internationala a Muncii are, pentru liderul sindicatului de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Bacau, Vlad Marin, o dubla semnificatie. Traditia serbarii celor ce muncesc aproape ca paleste pe linga o alta serbare pe care Dom’ Marinica – asa cum il cunoaste toata lumea – o vrea de acum ca pe o traditie in familie, anume aniversarea ciinelui sau, Labus, nascut acum doi ani taman pe 1 mai. Labus este un frumos exemplar de ciobanesc mioritic, nici mai obraznic si nici mai cuminte decit oricare ciine normal, dar alintat nevoie mare, pentru ca Dom’ Marinica tine la el ca la ochii din cap, iar ciinele are parte de o viata de boier. Stapinul lui, topit dupa Labus, vine aproape zilnic la proprietatea sa din Tescani cu mincare gatita special, cu bunatati, iar de ziua lui patrupedul are parte de o petrecere pe cinste, savurata, e drept, mai mult de prietenii stapinului sau, care se bucura de bucatele alese, de palinca si de vinisorul servite la iarba verde, asa cum ii sta bine unei zile de mai. Dom’ Marinica nu a copiat in nici un fel hachitele occidentalilor in materie de animale de companie, ci efectiv isi sarbatoreste ciinele pentru ca il iubeste, sentiment pe care frumosul ciine il simte si il intoarce, prompt, stapinului sau. Dom’ Marinica i-a scos ciinelui carnet de sanatate, i-a facut toate vaccinarile cerute, ba, i-a trintit si o ditamai cusca, nou-nouta, fatoasa de numai termopane si centrala termica ii mai trebuia. O ciuda mare o are, insa, stapinul sau, pentru ca, in ignoranta lui canina, Labus nu prea isi foloseste garsoniera si tot pe pamintul gol se lungeste. Ba, unde mai pui ca Labus din Tescani s-a dovedit a fi si ciine sapator, iar dom’ Marinica are acum de lucru mai ceva ca angajatii de la primarie, la astupat gropi.