Viață de coșmar în blocurile groazei de pe strada Letea

• locatarii blocurilor de la nr. 32 de pe strada Letea rămîn, de astăzi, din nou fără apă • din cauza unei delapidări de cîteva sute de milioane de lei din bugetul asociației, făcută de fostul administrator, locatarii nu mai reușesc acum să ajungă la zi cu facturile restante

Pentru locatarii celor două blocuri de locuințe din cadrul Asociației 130 de pe strada Letea nr. 32, din Bacău, va reîncepe, de astăzi viața de coșmar dusă pînă în urmă cu cîteva luni. Din cauza datoriilor ce depășesc 112 milioane de lei, RAGC va întrerupe astăzi furnizarea apei potabile către cele două blocuri de garsoniere de la nr. 32 de pe strada Letea. „De foarte multe ori această asociație a avut înțelegere din partea noastră. Au beneficiat de mai multe reeșalonări, însă situația de aici este mult mai complexă”, ne-a declarat ieri Adriana Ivasciuc, directorul economic al RAGC Bacău. Situația din cadrul acestei asociații îi aduce pe membrii celor aproximativ 200 de familii în pragul disperării. Pînă în urmă cu aproape opt ani, blocurile au aparținut combinatului de îngrășăminte chimice din Bacău. Prin 1996, locatarii de aici au avut posibilitatea să își cumpere camerele în care locuiau, așa că blocuruile au devenit în totalitate blocuri de proprietari. Locatarii spun că sînt proprietarii acestor garsoniere, însă cuvîntul este destul de pretențios pentru camerele insalubre, cu igrasie și găuri în tencuială, fără bucătării și cu baie în capătul holului comun. „Traiul pe care îl ducem noi aici greu se poate descrie în cuvinte. Mulți și-au vîndut camerele și au plecat încotro au văzut cu ochii”, ne spunea ieri Vasile Munteanu, unul dintre locatarii acestor blocuri. Din cauza datoriilor de zeci de milioane de lei, Termloc i-a chemat în instanță pe membrii asociației 130, iar RAGC a întrerupt furnizarea apei potabile mai bine de un an. „Pînă prin luna martie, nu am știut ce înseamnă să te speli cu apă de la robinet. Aduceam cu gălețile apa în casă și ne descurcam cum puteam. Acum, pompa de la care aduceam apă s-a stricat, iar dacă ne iau din nou apa, nu știm cu ce o să ne mai spălăm copii” se plîngeau Angela Pavel și Mirela Lazăr. Ioan Braga, președintele asociației, mai limpezește un pic lucrurile. „Necazurile au început de cînd fostul administrator, Adrian Abălașei, a fost prins cu o gaură în gestiune de aproape 400 de milioane de lei. Am chemat un expert care ne-a spus care este valoarea minusului din gestiune, iar administratorului i-a fost întocmit dosar penal. Procesul este și acum pe rol, pe Adrian Abălașei nu mai știe nimeni de unde să îl ia, iar noi, cei care ne achităm întreținerea la zi, plătim în continuare penalătiți de întîrziere la facturile ce ar fi trebuit achitate cu banii furați de fostul administrator. Elena Șoldeanu, noul administrator, face și ea ce poate, însă e greu de acoperit o gaură atît de are în bugetul asociației. Acum cîteva luni i-am cerut ajutorul viceprimarului Lucaș, însă nici pînă acum nu a venit nimeni să ne sprijine cu ceva”, ne-a spus Ioan Braga.

Cazul asociației 130 nu este singular

Numeroase au fost pînă acum neregulile semnalate, cu diverse

ocazii, în funcționarea asociațiilor de locatari. Zeci de mii de

băcăuani își lasă, cu bună credință, banii pentru plata facturilor de

întreținere în mîna asociațiilor de locatari, însă nimeni nu a controlat

pînă acum cum sînt administrate aceste fonduri. Din cele aproape

200 de asociații de locatari și de proprietari cîte activează în acest

moment în municipiul Bacău, se pot număra pe degete asociațiile în

care facturile sînt achitate la timp, apa, căldură sau gazul metan nu

sînt sistate din cauza datoriilor, iar administratorii sînt de bună

credință și pun înaintea propriilor interese nevoile locatarilor.

Apariția, în luna noiembrie a anului trecut, a Ordonanței 85,

promitea să aducă unele reglementări în funcționarea asociațiilor de

locatari. Însă atestarea administratorilor de către primărie s-a

dovedit a fi un proces extrem de lung și de anevoios. Mai mult, Ordonanța 85 aduce unele precizări și în ceea ce privește atribuțiunile comitetului executiv al asociației, însă în multe din asociațiile de locatari sau proprietari, acest comitet nu există decît, în cel mai bun caz, pe hîrtie. De asemenea, hotărîrea adunării generale și acordul proprietarilor sînt strict necesare în cazul luării unor decizii ce privesc strict asociația, însă de foarte multe ori acest lucru este ocolit de mulți dintre administratori. Pînă cînd locatarii nu vor deschide bine ochii atunci cînd îl numesc pe cel care le va administra banii dați în contul facturilor de întreținere, vor mai fi întîlnite cu siguranță cazuri precum cel de la asociația 130. (Elena SOLOMON)