Perdanta cu statut nerevizuibil in toate disputele si adjudecarile postbelice de teritorii romanesti facute prin forta, rapturi si conjuncturi diplomatice nefavorabile, tarii noastre i-a fost rezervat, de catre marile puteri politice si militare, cit si de aliatii de circumstanta, rolul de victima fara drept la cuvint. Basarabia si partea de nord a Bucovinei, mai apoi Insula Serpilor, sint doar trei episoade-tragedii dintr-un lung sir de nedreptati si abuzuri istorice. Dar noul suflu european al prezentului se pare ca aduce cu sine schimbari de mentalitati, de abordari jurisdictionale si de atitudini reparatorii. Se-ntelege, atit cit sa nu provoace rasturnari dramatice si situatii conflictuale ce ar denatura spiritul modern al relatiilor dintre state.
Intr-un climat de incertitudini interne si numeroase semne de intrebare care ne-au afectat optimismul provocat de promisiunile pe cit de populiste pe atit de nefezabile ce au marcat ultimul exercitiu electoral al parlamentarelor, formarea noului guvern si neputinta exprimarii faptice concordante a acestuia, vestile bune, relaxante si atomizoare de certitudini ne vin, iata, dinspre cu totul alte capitale ale continentului: Curtea Internationala de Justitie de la Haga da verdict de statuare a dreptului Romaniei in disputa directa cu Ucraina asupra diferendului privind platoul continental si zona economica exclusiva delimitate nu de Insula Serpilor, ci de propriile tarmuri teritoriale. Redobindim, astfel, un areal marin in suprafata de 9 700 de kilometri patrati in care sa ne exercitam dreptul suveran atit asupra teritoriului, a importantelor resurse de hidrocarburi evaluate la peste treizeci de miliarde de euro, cit si a populatiei faunistice. Dar, inainte de orice, principalul cistig este unul moral, de satisfactie si mindrie nationala. Este meritul de necontestat al diplomatilor nostri si o expresie a aplicarii principiilor de drept international. Dupa 61 de ani de la rapirea Insulei Serpilor prin actul unilateral al Moscovei; dupa 42 de ani de tratative sovieto-romane si ucraineano-romane; dupa patru ani si patru luni de la demararea procesului la Haga, solutia exprimata de Inalta Curte de Justitie repara aceasta mare nedreptate istorica. Este o solutie dreapta si echitabila, in conformitate cu principiile si normele dreptului international si ale Chartei ONU.
Atita vreme cit astfel de minuni se dovedesc posibile, starea noastra de spirit primeste o mare gura de oxigen ce ne revigoreaza nu doar optimismul, ci si sansele unor actiuni viitoare orchestrate in concertul natiunilor europene din rindul carora facem parte. Redefinirea statutului romanesc devine, astfel, o chestiune de personalitate manifesta cu voce distincta. Ceea ce-i justifica intrutotul indreptatirea ca unui astfel de eveniment sa-i fie conferite o valoare si un loc aparte in momentele de referinta ale istoriei nationale.
Lasă un răspuns