VIDEO: Dragoș Benea, președintele REGI: „Birocrația europeană e sufocantă! Asistăm la un reviriment al populismului politic”

Eurodeputatul Dragoș Benea, președintele Comisiei pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European, a evidențiat sâmbătă, în cadrul emisiunii Be EU de la Antena 3 CNN, importanța relației cu Comisia Europeană și rolul politicii de coeziune în contextul provocărilor actuale.

Benea a discutat despre impactul fondurilor de coeziune și viitorul Planului Național de Redresare și Reziliență, avertizând că schimbările rapide și crizele continue ar putea influența direcția politicii europene.

Benea: Marele risc care ne paşte e acela de a avea o Europă în care fiecare e pentru el

Ca să parafrazez chiar titlul emisiunii, pentru UE următorii ani vor fi de „a fi sau a nu fi”, în joc fiind coeziunea, coerența şi unitatea de acțiune a statelor membre în poate cel mai dificil moment de până acum al Uniunii. Fără să fiu mai alarmist decât este cazul, am convingerea că marele risc care ne paşte e acela de a avea o Europă în care fiecare e pentru el, explorând soluții pe cont propriu în detrimentul unității şi viziunii de grup care au caracterizat, ani la rând, mersul lucrurilor în UE.

Asistăm, mai peste tot, la un reviriment al populismului politic şi nu putem afirma că leadershipul european sau cel al statelor membre nu au nimic a-şi reproşa în această privință, totul fiind doar expresia unor simple manipulări propagandist-electorale. Este, din păcate, mai mult decât atât.

Raportul Draghi, publicat în toamna trecută, conține o sumedenie de avertismente în acest sens, chiar Draghi vorbind despre un moment de cotitură care nu doar că va pune la grea încercare Uniunea, dar va testa viabilitatea proiectului european în ansamblul său.

Întâi de toate, cele 3 condiții esențiale pe care s-a sprijinit creşterea UE în ultimii 30 de ani par a nu se mai întruni: apărarea asigurată de umbrela defensivă SUA/NATO, energia ieftină importată de la ruşi sau comerțul profitabil facilitat de imensul atelier global de producție al Chinei sunt în declin sever.

Războiul din Ucraina a evidențiat carențele majore ale industriei europene de apărare, în care nu s-a mai investit de zeci de ani; prețurile la electricitate în UE sunt de 2 – 3 ori mai mari decât în SUA, la gaz de 4 – 5 ori mai mari, afectând producția industrială europeană care nu mai are un preț competitiv.

Birocrația europeană e sufocantă, peste 60% din companiile mici şi mijlocii identifică reglementările şi legislația stufoasă drept un obstacol în calea investițiilor. Între 2019 – 2024, la nivel federal, în SUA, au fost promovate şi au intrat în vigoare în jur de 5500 de reglementări şi rezoluții; în UE, în aceeaşi perioadă, au fost generate aprox. 13.000 de acte similare, mai mult decât dublu, în condițiile în care în UE un act normativ are nevoie de aproape 2 ani pentru a intra în vigoare, circuitul birocratic fiind unul nejustificat de complicat.

În sfârşit, dependențele strategice ale UE s-au transformat în timp în vulnerabilități şi nu vorbim doar despre gazul rusesc; UE se bazează pe țări străine pentru peste 80% din produse/echipamente, servicii şi infrastructură aferente domeniului transformării digitale: de la procesoare şi relee, hub-uri de stocare & găzduire, până la banalele laptopuri, telefoane şi tablete într-o proporție covârşitoare ele provin din afara UE, alimentând sistematic decalajul de inovare în care se află Uniunea.

Va trebui, folosind cuvintele lui Mario Draghi, să abandonăm iluzia că doar amânând la nesfârşit deciziile păstrăm consensul european. În caz contrar, într-o lume a competiției feroce şi a competitivității, Uniunea va fi înghițită de vidul irelevanței.

• eurodeputatul Dragoș Benea