In plina perioada de pregatire sufleteasca si trupeasca pentru ziua Invierii Domnului, credinciosii ortodocsi serbeaza vineri una dintre cele mai importante sarbatori inchinate Maicii Domnului, Buna Vestire. In toate bisericile se va oficia slujba Sfintei Liturghii, in amintirea momentului cind Sfintul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Mesia, cind S-a si zamislit dumnezeiescul Prunc in pintecele Sfintei Fecioare, prin puterea Sfintului Duh. De aceea in Apus aceasta sarbatoare este numita si Sarbatoarea Zamislirii Domnului. Buna-Vestire sau popular Blagovestenia (termen slav corespunzator celui de Bunavestire), a fost asezata cu noua luni inainte de nasterea cu trup a Domnului, adica la 25 martie, fiind cea mai de timpuriu confirmata in documente, dintre toate sarbatorile inchinate Maicii Domnului. Inca din secolul IV sau V, s-a zidit la Nazaret o biserica, pe locul unde fusese casa in care Maica Domnului a primit de la inger vestea ca va naste pe dumnezeiescul Prunc. La Roma, sarbatoarea a fost introdusa de papa Leon II, de origine siciliana si de cultura greaca (681-683), la inceput ca o sarbatoare locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Domnului. Variatia datei ei a durat in Apus pina in sec. XI, cind data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica de atunci. In Rasarit, data de 25 martie s-a generalizat indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot la 25 decembrie, adica din prima jumatate a secolului V. Numai la armeni Bunavestire se serbeaza inca in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie), pastrata la ei, adica la 7 aprilie. Fiind in perioada de abstinenta, sarbatoarea Bunei Vestiri consemneaza si prima dezlegare la peste din acest post.
Vineri vom serba Buna-Vestire
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.