~3 min lectură 0 comentarii

Viorel Hrebenciuc a fost achitat în dosarul de mărturie mincinoasă

Redacția Ziarul de Bacău

Fostul deputat de Bacău Viorel Hrebenciuc a fost achitat luni de Judecătoria Sectorului 1 pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, el fiind acuzat de procurori că a dat declarații nesincere în dosarul „Mită la PSD„, în care au fost condamnați omul de afaceri Ioan Niculae și fostul președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu.

Decizia instanței nu este însă definitivă și poate fi atacată cu apel.

Viorel Hrebenciuc

Dosarul a fost deschis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în urma unei plângeri depuse de omul de afaceri Ioan Niculae. Acesta l-a reclamat pe Hrebenciuc că ar fi făcut declarații false în dosarul „Mită la PSD” privind finanțarea campaniei electorale a candidatului PSD la alegerile prezidențiale din 2009 — Mircea Geoană.

Potrivit Parchetului, la data de 25 octombrie 2011, Viorel Hrebenciuc a fost audiat la DNA în calitate de martor în dosarul „Mită la PSD”, însă el a făcut declarații nesincere.

De asemenea, el a dat declarații nesincere și în iunie 2013, când a fost audiat ca martor în același dosar la Judecătoria Sectorului 1. Consecința a fost că Ioan Niculae a fost achitat de instanța de fond.

„Ca urmare și a faptului că numitul Hrebenciuc Viorel nu a spus adevărul în legătură cu aspectele pentru probarea cărora a fost audiat în calitate de martor, privind fapta săvârșită de numitul Ioan Niculae, Judecătoria Sectorului 1 București a dispus achitarea inculpaților Ioan Niculae, Bunea Stancu Gheorghe, Teodorescu Gheorghe și Bărac Viorel”, arată procurorii.

Ulterior, la data de 19 martie 2015, Viorel Hrebenciuc a fost audiat din nou în calitate de martor la Curtea de Apel București, moment în care a dat declarații sincere. De data aceasta, Ioan Niculae a fost condamnat definitiv la 2 ani și 6 luni închisoare cu executare, iar fostul președinte al Consiliului Județean Brăila Gheorghe Bunea Stancu a primit 3 ani închisoare cu executare.

În martie 2015, Viorel Hrebenciuc declara la Curtea de Apel București că de finanțarea campaniei electorale s-au ocupat Mircea Geoană și apropiații acestuia — Ionuț Costea și Ion Bazac.

„În acest context, Geoană m-a trimis personal la Niculae pentru a-l ruga să contribuie la finanțarea campaniei. Nu a vrut să discute cu Costea. S-a întâlnit cu Niculae, l-a rugat în numele lui Geoană și să plătească niște sondaje la INSOMAR. Niculae a fost de acord. A discutat cu Teodorescu. Ulterior, am aflat că între Interagro și INSOMAR s-a încheiat un contract privind situația construcțiilor în România. Plata s-a făcut pentru sondajele de opinie ale lui Geoană”, declara atunci Hrebenciuc.

Tot atunci, Hrebenciuc spunea că Mircea Geoană l-a trimis la Ioan Niculae pentru a discuta despre finanțarea campaniei electorale.

„Nu pot preciza dacă Geoană m-a trimis la Niculae pentru o finanțare legală sau nelegală. În principiu era legală. Niculae a vrut să facă plata prin bancă. Eu discutam cu alți finanțatori doar când eram trimis”, mai arăta Hrebenciuc. (Agerpres)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.