• afirmă Mihaela Melinte, ocupanta locului al 6-lea la aruncarea ciocanului la „mondialele” pariziene • băcăuanca a cedat psihic, crezînd că fluierăturile din tribună îi erau adresate
ATLETISM – CAMPIONATUL MONDIAL: Mihaela Melinte, recordmena mondială la aruncarea ciocanului, s-a clasat doar pe locul al 6-lea la Campionatul Mondi9al de Atletism care se defășoară în Franța, la Paris. Cu o cea mai bună aruncare de 68.69 metri, realizată în cea de a de a doua încercare din finala probei amintite, desfășurată joi seară pe Stade de France, eleva antrenorului emerit Teodoru Agache nu a putut emite pretenții la vreo medalie, măcar de bronz. Proba a fost cîștigată de favorita numărul 1 a concursului, cubaneza Yipsi Moreno, care a avut trei aruncări peste 71 de metri. Cea mai bună dintre ele a măsurat 73.33 metri, cu care a și intrat în posesia medaliei de aur și a titlului de campioană mondială. Celelalte medalii, de argint și de bronz, au fost obținute de rusoaica Olga Kuzenkova, rivală tradițională a Mihaelei, 71.71 metri, respectiv Manuela Montebrun (Franța), 70.92 metri. Franțuzoaica, favorită a publicului, care aștepta de la ea o medalie de aur, a aruncat mai puțin decît în calificări, dar nici cu acel rezultat nu putea asculta imnul Franței, la festivitatea de premiere.
Mihaela Melinte a aruncat ciocanul la 68.04 metri, în prima încercare, apoi la 68.69 metri. A ratat a treia, a cincea și a șasea dintre încercări, iar la a patra a scos doar 68.03 metri. Conform spuselor lui Dorin Arădăvoaicei, directorul de la Sport Club Municipal Bacău, Melinte, care aruncase la încălzire peste 72 de metri, „a căzut psihic imediat după ce a auzit fluierături din tribună, care nu-i erau adresate. În același timp se desfășurau și alte probe, unul dintre concurenți fiind apostrofat de către public. Mihaela a crezut că se întîmplă la fel ca la Sidney, acum trei ani, și nu s-a mai putut concentra. Cine ar fi putut să reziste la o asemenea răscolire a unor amintiri deloc plăcute?. Am vorbit cu ea și am consolat-o. Spre surprinderea mea, mai degrabă eu aveam nevoie de consolare. «Voi cîștiga la Olimpiadă, anul viitor! De-abia acum simt că sînt puternică», mi-a zis. În ce mă privește, spun că vom arăta lumii că nu sîntem oameni care să se încovoaie”. (Marius AMBROZIE)
Lasă un răspuns