Vremea vorbelor și timpul faptelor

Mihai BUZNEA

Pentru băcăuani, sintagma „oraș european” nu a depășit încă faza bunelor intenții și a unor ambiții politicianiste lipsite de substanță. Lansată în timpul primului mandat al fostei administrații locale și invocată constant pe parcursul celui următor, aceasta s-a rezumat la toaletări de circumstanță care au avut darul de a farda un chip măcinat de neputință și dezinteres și nicidecum de a-i face operațiile estetice pentru reabilitarea sa urbanistică după norme, reguli și dimensiuni concordante cu spiritul timpului nostru, dar și cu ceea ce așteptau citadinii de la aleșii lor. în aceste condiții, alternativa la care s-a apelat constant în situații de confuzie și incertitudine a fost vechiul slogan „e bine și mai tîrziu decît niciodată”. Și se pare că acest „mai tîrziu” e pe cale să sosească, fiind scos în față de proiectele actualului Executiv, care ne propune nouă, tuturor, nu o enciclopedie de obiective, ci rezolvări punctuale, de impact general și deopotrivă direct asupra condițiilor de habitat urbanistic. Proiecte la a căror transpunere faptică sîntem chemați să contribuim atît printr-o largă ofertă de idei și soluții, cît și prin participarea efectivă, după principiul „orașul nostru, habitatul tuturor”.
De ce această întîrziere, totuși?! Insuficiența resurselor financiare ar putea fi un răspuns, în condițiile în care bugetul local fusese amanetat și cheltuit pe vreo trei ani înainte, ceea ce adusese Primăria în riscul colapsului. Echilibrarea s-a reușit în cele din urmă, lucrurile au fost puse la punct, normalitatea s-a reinstalat, astfel că și proiectele au putut să revină în actualitate, în condițiile în care posibilitățile de finanțare s-au întremat grație unor politici realiste și responsabile față de banul public. De-acum urmează confirmările. Lucrările la viitorul spital municipal au demarat și se desfășoară din plin. Pietonalul din centrul orașului, de care vom beneficia chiar din vara acestui an, ne va alinia centrelor urbane naționale și europene cu tradiție în ce privește modernizarea spațiului comun și facilitățile funcționale puse la dispoziția cetățenilor: Brașov, Galați, Tg. Mureș, Vatra Dornei, sau Dresda, Berlin, Londra. Peste două milioane de puieți din specii decorative urmează să fie plantați pe terenurile libere de construcții, prefigurînd „plămînul verde” al orașului. Dar și viitorul parc din centrul civic, dominat de noua catedrală, zonă declarată de interes public major. Reamenajarea parcului Gherăești și restituirea acestuia către băcăuani intră, de asemenea, în atenția edililor noștri, ca obiectiv de urgență imediată. De asemenea, reabilitarea și reamenajarea teatrului de vară, construirea pasajului subteran care va face legătura cu cartierul c.f.r., modernizarea funcționalității insulei de agrement, dar și alte obiective își așteaptă botezul. Lucrurile promit să se miște în ritm alert, timpul de așteptare a trecut, promisiunile unora cer să se transforme în realitate prin implicarea altora. Un buget local fortificat, de aproape 300 de milioane de euro, constituie garanția. Orașul-etalon al Moldovei tinde să-și redobîndească statutul pe care și-l pierduse. Premisele sînt create. Toți cei care încă sînt sub imperiul îndoielilor își pot schimba convingerile printr-o simplă consultare a site-ului Primăriei sau a proiectelor de hotărîre afișate pe panourile de la sediul instituției. Parafrazînd o expresie celebră din urmă cu opt-nouă ani, rostită de un fruntaș de-atunci al urbei, am putea spune: vremea vorbelor fără acoperire a trecut; acum e timpul faptelor. Pe care Bacăul celor șase secole de existență atestată documentar, și pe care le vom aniversa/marca printr-un amplu șir de manifestări cu conținut istoric, științific, cultural, sportiv, social, le merită din plin.le de

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!