Zeci de biserici băcăuane își serbează astăzi hramul

Două biserici din municipiul Bacău și numeroase lăcașuri de cult din județ își vor serba hramul joi, 8 noiembrie, când se va face pomenirea Soborului Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Astfel, în municipiul Bacău în ziua de 8 noiembrie, va fi sărbătoare în cartierele CFR, Șerbănești, și Izvoare. O altă biserică ai cărei patroni și ocrotitori sunt Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, se află în satul Orbeni. Același hram îl are și biserica din satul Nănești. La fel și biserica de lemn din Cașin,construită în anul 1653 de către domnitorul Gheorghe Ștefan al Moldovei, sau cea din Gârbovana (comuna Ștefan cel Mare). Alte biserici cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil se află în Brădeana, Târgu Trotuș, Târgu Ocna, Ungureni, Poiana Sărata, Filipești, Căiuți, Dumbrava, Buciundoi, Deleni, Huruiești, Slobozia, Urechești, Cornățel, Vlaga, Căuia, Larga, Negulești, Dealul Morii, Răcăuți. După cum se știe, în învățătura Bisericii Ortodoxe, sfinții Arhangheli sunt cei dintâi îngeri mijlocitori între Dumnezeu și oameni. Ei au grijă și milă de creștini și ajută pe calea mântuirii. Sfântul Arhanghel Mihail este protectorul direct al călugărilor, al armatelor creștine, al voievozilor, care purtau cu ei pe câmpul de luptă icoana marelui Arhanghel. Sfântul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor creștine, al familiei creștine, protectorul mamelor care nasc copii, dar și protectorul copiilor și al maicilor iubitoare de feciorie și iubitoare de Hristos.

Hram și la Mănăstirea Runc

Mănăstirea Runc îi are ca patroni și ocrotitori pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Acest sfânt lăcaș de închinăciune și de viață monahală este situat în localitatea Buhuși. Mănăstirea Runc datează din timpul Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, fiind ctitorită după lupta de la Orbic din jurul anului 1457. Aici erau câțiva călugări care-și duceau viața de sihăstrie, folosind pentru slujbe o micuță bisericuță de lemn. După două secole tumultoase, în 1701, Ionașcu Isăcescu, considerat ctitorul bisericii din zid, o închină Mitropoliei de la Iași. În urma unor procese, în 1810, schitul s-a desființat și a rămas biserică de mir. Între 1815 și 1860 a fost reînființată ca mănăstire de maici, iar apoi redevine mănăstire de călugări. În 1888 a redevenit biserică de mir, pentru ca, în 1941, să revină la regim de mănăstire pentru călugări. În1960, mănăstirea a fost desființată de comuniști, dar s-a redeschis în 1967, când a funcționat ca biserică pentru credincioșii din zonă până în 1970, când a reînceput viața monahală.