• astăzi este Ziua Mondială a Prevenției Suicidului • în lume, la fiecare 40 de secunde, o persoană își pune capăt zilelor • și în județul nostru, statisticile sînt înfricoșătoare
Statisticile spun că, la fiecare 40 de secunde, în lume, o persoană își pune capăt zilelor. Asta face ca numărul sinucigașilor să fie mai mare decît chiar cel al victimelor accidentelor rutiere. Și în județul Bacău, cifrele sînt înfricoșătoare. Numai anul trecut, numărul celor care au decis să renunțe la viață a fost de 108, din care 97 de persoane și-au pus ștreangul de gît. De la începutul acestui an, nu mai puțin de 52 de băcăuani și-au pus capăt zilelor. Medicul
Maricel Bădără, șeful Serviciului de Medicină Legală Bacău este
de părere că acest lucru se datorează lipsurilor materiale care dau
naștere la tensiuni sociale și la conflicte interfamiliale. „Toate aceste lucruri dau naștere la stres. În situații de stres, indivizi care, în viața de zi cu zi, se comportă normal, reacționează neașteptat. Cu cît stresul este mai intens, cu atît dezechilibrul este mai puternic și comportamentul acestor indivizi este anormal”, opinează doctorul Bădără.
Statisticile arată că mai bine de jumătate dintre sinucigași sînt
bărbați, care preferă spînzurătoarea, în timp ce femeile optează
pentru aruncarea în fața trenului sau ingerarea de medicamente în
cantități apreciabile. Asta, deși bărbații sînt cunoscuți ca extrovertiți
și pot trece mai ușor peste greutăți. Dacă la toate acestea se adaugă și consumul exagerat de alcool, actul sinuciderii devine aproape iminent. Medicii legiști spun că lunile cele mai critice pentru sinucigași sînt martie-iulie, cînd se înregistrează cele mai multe cazuri. Desigur, de cele mai multe ori, tentativele de suicid sînt sortite eșecului. Din această categorie fac parte puștioaicele care, rănite în dragoste, neînțelese de părinți sau pur și simplu în urma unui eșec școlar, iau medicamente cu pumnul. Doctorul Bădără spune că în ultima perioadă s-au înmulțit cazurile de suicid în rîndul persoanelor în vîrstă, care află că suferă de o boală incurabilă și vor să sfîrșească mai repede cu această viață, precum și a bolnavilor psihic, care suferă depresii nervoase. O altă categorie de sinucigași, mai puțini, e drept, o reprezintă pensionarii, persoanele abandonate de familie sau de societate, femei părăsite sau cărora le-a murit cineva drag, care devin victime ale deznădejdii și sfîrșesc prin a-și pune capăt zilelor. Deși sînt aparent sănătoși, aceștia preferă să moară decît să continue să trăiască în niște condiții pentru care nu au fost pregătiți.
30-50 de ani, perioada fatidică
Medicii legiști băcăuani au constatat o frecvență sensibil egală a cazurilor de suicid prin intoxicații la ambele sexe, cu preponderență la orașe. Actul a fost mai frecvent la grupele de vîrstă de 51-60 ani (șase cazuri) și 31-40 și 41-50 ani (cîte cinci cazuri), avînd studii medii (18 cazuri). Cei mai mulți erau fără ocupație (14) și pensionari (11); ca stare civilă, 13 persoane erau căsătorite și 12 necăsătorite. Determinarea prezenței alcoolului în sînge a relevat: pînă la valori mai mari de unu la mie -trei cazuri, și cu alcoolemie zero, nouă cazuri.
Tabelul nr. 1. Distribuția pe ani, sexe, medii de viață, stare civilă, a
deceselor prin spînzurare
În perioada analizată de medicii legiști băcăuani s-au înregistrat un număr de 205 de cazuri de suicid, dintre care raportul bărbați/femei este net în favoarea bărbaților – 180/25, iar pe medii de viață frecvența spînzurărilor este mai mare în mediul rural decît în mediul urban, taportul fiind de 121/84.
Graficul nr. 1. Decese prin spînzurare și grupele de
vîrstă
„Se constată incidența mare la vîrstele active între 31-60 ani, cu scădere către vîrstele extreme, dar cu mențiunea că am constatat asfixii mecanice și la vîrste mici, de 10-12 ani, posibil experimental, accidental, sau chiar cu tentă suicidară”. ne-a declarat medicul legist Doina Mateiciuc.
Printre motivele care i-au împins pe băcăuani la sinucidere se număra:
– existența afecțiunilor psihice diagnosticate cert, cu perioade de spitalizare și tratament în reteaua de specialitate a făcut 18 victime;
– tentative de suicid eșuate anterior prin modalități diferite, interceptate de anturaj – 10 situații;
– amenințări verbale – șase cazuri;
– scrisori în care se anunța intenția suicidară – patru cazuri;
– motivație de natură conflictuală afectivă sau familială -trei situații;
Este incontestabil că alcoolul are un rol deosebit în actul al spînzurării, întrucît pe cazuistica analizată, medicii legiști au consatatat că din 205 cazuri de decese prin spînzurare, 139 aveau alcool prezent în sînge în diferite procente, după cum urmează:
Tabelul nr. 2. Asfixii mecanice prin spînzurare. Situația socio-
profesională
Medicul legist Dana Mateiciuc mai spune că la spanzurați, suicidul a fost „motivat” în scrisori și anunțuri premeditate la șase persoane; mărturii și afirmații ale anturajului legat de intențiile de sinucidere ale victimelor în 16 cazuri; tentative anterioare de suicid la zece cazuri, care au îmbrăcat diferite forme ( plăgi tăiate, ingestie voluntară de medicamente sau toxice, alte forme de automutilare etc.); situații conflictuale de familie în opt situații; afecțiuni psihice (depresie, schizofrenie etc. ) stabilite cert la 12 victime.
„Am considerat important să subliniem că cea mai mare parte a sinuciderilor prin spînzurare a fost făcuta demonstrativ, la domiciliul victimelor ( la 120 de persoane ), la 76 în afara domiciliului, și pentru nouă situații nu s-a precizat locul. De subliniat că în 15 cazuri locul ales de victimă a fost mai bizar: în beci, în pădure, în pod, pe bloc etc. La cei opt înecati suicidari, cert, nu am avut elemente pentru a stabili o legătura cu antecedentele vitale personale ale victimelor. Trebuie să menționăm că în cazurile de spînzurare s-a ridicat și suspiciunea unor spînzurari accidentale, „experimentale”, situația a doi copii de 12 și respectiv 13 ani, elevi la aceeași școală, care au decedat la un interval de o săptămînă unul de altul și la care s-au efectuat cercetari și determinări toxicologice, întrucat nu s-a putut stabili un mobil cert și nici legături între cazuri”. adaugă dr. Mateiciuc.
Tabelul nr. 3. – Suicidul prin accident de tren
De asemenea, suicidul a fost și mai mult susținut de poziții adoptate de victimă astfel:
-dacapitări – 5;
-fragmentari corporale – 2;
-zdrobiri craniene 2.
Nu s-au inregistrat omor sau disimulare de omor prin accident de tren.
Tabelul nr.4. Situația formelor medico-legale de moarte, comparativ cu morțile patologice în intervalul 1997-2002.
Graficul nr.2. Decese medico-legale
„Referindu-ne la sinucideri, putem spune că fenomenul autodistrugerii umane, prezent întotdeauna în evoluția societății, a fost relativ constant ( medie de aprox.50% cazuri/an) dacă ne raportăm la lotul cercetat, dar întotdeauna a prezentat o frecvență mai ridicată decît cea a omuciderilor (medie de 21,5% cazuri/an).
Fenomenul suicidar este cu atat mai grav, cu cît el se dezvoltă, de regulă, impotriva normelor morale impuse de societate. Lotul studiat a relevat o tendință de creștere în ultimii ani a fenomenului; de exemplu, de la 38 cazuri semnalate în 1999, la 62 in 2002și la 108 în 2003. Creșterea cantitativă a numărului de cazuri ar avea explicație corelat și cu situația la nivel mondial, unde suicidul ocupă locul 2- 4 de deces mai ales în rîndul tinerilor. Analizand comparativ cu omorul situația pe sexe, se constată că în ambele forme, mai afectat a fost sexul masculin, 78,9%, ceea ce se situeaza peste nivelul național al procentului, care este de circa 58,4% bărbați.
Graficul nr. 3. Distributia cazurilor de suicid pe sexe
În analiza statistică s-au făcut referiri asupra: mediului din care provin victimele, a grupelor de vîrstă cele mai interesate, precum și asupra structurii socio-profesionale. Astfel, numărul persoanelor de vîrstă activ (31-60 ani) a fost cea mai semnificativa (> 75%); cei mai mulți erau căsătoriți (cca.40%), restul necăsătoriți, divorțati sau cu situație familială ambiguă; victimele aveau în general nivel mediu și submediu de pregătire, iar marea majoritate erau fără ocupație.
Tabelul nr.5. Modalități de suicid, incidența pe ani și sexe
Graficul nr. 4. Modalități de producere a sinuciderilor
Pagină realizată de Dan MUNTEAN
Lasă un răspuns