Ziua slujbelor si rugaciunilor pentru cei adormiti

“Rugaciunile pentru cei adormiti le facem, nu pentru ca Dumnezeu ii uita pe cei morti, in dragostea sa, ci pentru a arata comuniunea si dragostea noastra, care se adauga la dragostea lui Dumnezeu pentru cei adormit”, afirma PS Episcop Ioachim Bacauanul

In timpurile de azi, cind viata vesnica a devenit un simplu apendice al vietii pamintesti, Biserica ne indeamna la intoarcerea la traditie si credinta, amintindu-ne ca viata este scurta, plin cu necazuri si suferinta, si ca singura realitate valabila ramine moartea, ce nu poate fi depasita decit in si cu Mintuitorul nostru Iisus Hristos.
Praznuirile din ziua de 6 noiembrie, respectiv Mosii de toamna, vin sa ne repuna in comuniune cu cei adormiti intru Domnul. Bogatii si saracii, fara nici o deosebire, se pregatesc, fiecare dupa puterea sa, cu mese, pachetele si daruri, pentru a le oferi „de sufletul raposatului..”, cu nadejdea ca Dumnezeu ii va mai ierta celui adormit din pacatele savirsite in timpul vieti cu fapta, cu vorba sau cu gindul. “In toamna, dupa ce-si culege roadele de pe cimp, credinciosul doreste sa faca o agapa de multumire lui Dumnezeu pentru roadele primite si pentru faptul ca el nu-i uita niciodata pe cei morti, pe cei trecuti la viata vesnica, din familia si casa sa. Desi in aceasta perioada a anului nu avem o slujba speciala pentru cei adormiti, asa cum este primavara in preajma Postului Mare, se face aceasta alternanta, acest obicei, devenit regula nu numai la noi, ci si in Occident. Acolo, la 1 noiembrie, se face o pomenire a mortilor si marea majoritate a occidentalilor se deplaseaza spre cimitirile mosilor si stramosilor de unde sint originari.
In perioada de toamna, ramine aceasta pomenire a mortilor speciala, care s-a impropriat si in calendar, iar oamenii s-au atasat de ea pentru ca intra in comuniune cu cei trecuti in viata vesnica”, a afirmat PS Episcop Ioachim Bacauanul. “In ceea ce priveste rugaciunile pentru cei adormiti, acestea le facem, nu pentru ca Dumnezeu ii uita pe cei morti, in dragostea sa, ci pentru a arata comuniunea, si pentru a arata dragostea noastra care se adauga la dragostea lui Dumnezeu pentru cei adormiti. In ceea ce priveste expresia de “mosi” in zilele acestea de pomenire, vine de la stramosi si de la mostenire. Noi, cei vii de pe pamint, facem jonctiunea intre cer, unde sint sufletele celor adormiti, si pamint, unde sint trupurile lor, ceea ce inseamna ca impreuna constituim biserica lui Dumnezeu, pentru ca exista o singura Biserica, iar cea de pe pamint este privdorul celei din cer, unde sint trecuti toti prietenii si casnicii lui Dumnezeu”, a mai spus PS Ioachim Bacauanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului.
In afara colivei, colacului si vinului care se sfintesc si se impart in biserica, simbol al unitatii euharistice a celor doua lumi, au loc o suita de alte rituale si ceremoniale la cimitir si acasa, in fiecare familie crestina. Ortodocsii stiu ca potrivit invataturii de credinta ortodoxa, fiecare zi de simbata este dedicata amintirii mortilor. Aceasta intrucit trupul lui Hristos s-a aflat in mormint in ziua de simbata si, asa cum se mentioneaza in Epistola a II-a a Sfintului Apostol Petru, S-a coborit la cei morti pentru a le vesti mintuirea. Precizam ca este de dorit ca pomenirile sa se faca legate de savirsirea Sfintei Liturghii, aceasta fiind cea mai importanta slujba de mijlocire pentru cei morti.