~3 min lectură • 1 comentariu

Zona Onesti – prima in Moldova la ameliorarea rasei de capre Carpatina

Redacția Ziarul de Bacău

Al doilea lot de capre din rasa Carpatina din zona Onesti au fot insamintate, simbata, 13 septembrie, artificial cu material seminal de la tapi din rasa germana Saanen si rasa franceza Alpina, aplicat la rasa autohtona Carpatina. „Este vorba de un lot de 100 de capre – ne-a informat Nicolae Doilet, presedintele filialei Onesti a Asociatiei Nationale a Crescatorilor de Capre din Romania, Caprirom -, dintre care 70 au primit material Saanen si 30 Alpina. Este a doua generatie de capre insamintate artificial la noi, iar operatiunea a fost facuta, ca si prima data, de specialisti de la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ovine si Caprine Palas Constanta si de la facultate de profil a Universitatii Ovidius din Constanta”.

Prima operatiune de insamintare artificiala a fost facuta, la Onesti, acum doi ani. Dintr-o asemenea incrucisare rezulta metisi F1, primii dintr-un lant de incrucisari care vor ameliora Carpatina romaneasca, pentru a se obtine produsi de mai mare productivitate. „Am putea proceda mai des la asemenea operatiuni sau pe loturi mai mari de animale, insa lipsa buretilor de insamintare, absolut necesari pentru ca femelele sa devina receptive, ne tine in loc. Avem, insa, in vedere ca in aceasta toamna sa mai pregatim un lot de 300 de capre” – a precizat Nicolae Doilet. Tapii rezultati din incrucisarile anterioare au fost deja vinduti fermelor de capre in care se doreste, de asemenea, ameliorarea rasei. In Moldova se mai aplica o asemenea operatiune numai intr-o ferma din judetul Botosani, pe 50 de capre. Costul ei este apreciat, de crescatori, ca fiind acceptabil, doar 30 de lei pentru o capra.

Capre in Fondul genetic national

Detinatorii de capre cuprinsi in programul de conservare a genofondului si fermieri si crescatori de capre care au beneficiat de servicii din partea Caprirom au participat, in luna martie, la sedinta largita a comitetului director al acestei organizatii. Atunci s-a procedat la o aplicatie teoretica si practica privind utilizarea programului informatic Caprirom pentru evidentele zootehnice din Registrele Genealogice si evidentele de ferma si la intocmirea miscarilor de caprine la efectivele din programul de conservare si pentru cele inscrise in registrele genealogice. „In fondul genetic pe acest an – ne informa, atunci, Nicolae Doilet – Onestiul are 160 de capre”.

Europa vrea capre de rasa

Ferma de capre din Gutinas (Onesti) a achizitionat, cu trei ani in urma, si un tap de prasila de mare valoare biologica, un tap din rasa Saanen, de pe urma caruia au rezultat trei generatii de metisi. Imbunatatirea raselor de animale este ceruta de Comunitatea Europeana, dar in domeniul cresterii caprelor aceasta este un obiectiv cu atit mai important cu cit rasele autohtone de capre din Romania nu sint recunoscute international. Caprirom a si lansat un program de evidenta a genofondului, care a costat nu mai putin de 10.000 de lei, la care a contribuit si asociatia din Onesti, prin care acum se tine o evidenta stricta a raselor de capre si a produsilor obtinuti in fermele din zona. Asociatia a prins in buget sume de bani si pentru acest an in contul urmaririi genofondului. Rasplata crescatorilor de capre de rasa este plata produselor recunoscute pe piata internationala (laptele si brinza de capra fiind foarte scumpe), dar si subventiile la care se asteapta, numai in conditiile cerute de lege.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

1
Exprimă-ți opinia civilizat
  1. A
    Anonim
    17 februarie 2010, 12:34
    0

    nimic adevarat

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.