• taxa este valabilă doar pentru străini
Pentru orice vînător, capturarea unui urs reprezintă cea mai mare realizare. Nu puține au fost cazurile în care străinii s-au interesat de urșii de la noi din județ și au obținut autorizație pentru vînarea lor.
Direcția Silvică Bacău, ce are în subordine și fostele cabane de vînătoare ale lui Ceaușescu de la Pralea și Înțărcătoarea, are cel mai mare fond de vînătoare. Pentru a vîna un urs, un cetățean străin plătește o taxă de peste 15.000 de Euro. Un român, membru al unei asociații de vînatoare și pescuit sportiv, plătește pentru vînarea unui urs, o cotizație suplimentară de cel puțin șase milioane de lei. Dacă ursul ar fi vînat în perioada prohibită, despagubirile s-ar ridica la 200 de milioane de lei. Vînătorul poate să rămînă cu trofeul, blana sau capul, iar carnea se valorifică. Din aceasta se prepară, de regulă, mezeluri afumate sau pastramă, despre care se spune că este foarte gustoasă. Există doua moduri de a vîna un urs: vînătoarea la nadă sau prin hărțuială. Dupa părerea vînătorilor, cea mai frumoasă și spectaculoasă este vînătoarea prin hărțuială. Ursul este gonit cu sau fără cîini, iar vînătorul așteaptă animalul într-un loc pe unde acesta obișnuiește să treaca. De regulă, vînătorii îi impușcă în zona toracelui, cu arme cu proiectil unic sau carabine cu glonț. Este exclusă împușcarea animalelor în cap, deoarece acesta este trofeul. Primavara, pădurarii și vînătorii împrăștie prin pădure nadă pentru urși, mai mult pentru a-i obișnui pe aceștia să vină într-un anumit loc spre a fi vînați mai ușor. (Florin CRĂCIUN)
Lasă un răspuns