60 de evrei care trăiesc în străinătate au notificat Prefectura Bacău pentru a primi despăgubiri pentru bunurile pe care familiile lor le-au deținut în Bacău. Cei mai mulți sînt oameni în etate, urmași ai proprietarilor din perioada interbelică, cînd comerțul și serviciile din Bacău erau dominate de negustori și meseriași evrei. Semnatarii solicitărilor de despăgubire știu că fostele imobile cu magazin la parter și camere de locuit la etaj, altă-dată o emblemă a tîrgului, au fost demolate și înlocuite de blocuri. Au solicitat direct despăgubiri, în special evreii plecați din Bacău și Buhuși.
De la Haifa, un israelian plecat cere să fie despăgubit pentru cele trei prăvălii cu etaj, cu camere de locuit și construcții anexe, imobil situat pe strada Regele Ferdinand 14 (fosta „Strada Mare”) și pentru două corpuri de clădire de pe strada iernii. Un cetățean francez și unul israelian ar vrea să primească ceva pentru fosta proprietate, tot de pe Strada Mare, care cuprindea 1.127 de metri pătrați de teren, clădiri, un atelier auto și garaje. Construirea, în 1962, a Casei de cultură Bacău a însemnat și demolarea locuinței unei persoane stabilite acum în israel. „O casă cu opt camere și o construcție pentru oamenii de serviciu”, în total peste 350 de metri pătrați de suprafață construită, de pe actuala stradă Titulescu, revendică o altă familie de evrei. Urmașul fostului director al băncii interbelice „Oituzul”, care a apucat să fugă din țară după naționalizare înainte de a fi aruncat în lagărele comuniste, s-a stabilit în Elveția. De acolo, el a trimis pe adresa Prefecturii Bacău solicitarea de a fi despăgubit pentru două imobile și un teren pe care familia le avea pe strada trandafirilor.
Acestea sînt doar cîteva dintre cele 60 de cazuri în care foștii proprietari ar vrea să primească măcar bani contra bunurilor pe care le-au deținut și care au fost distruse de buldozere sau se află acum în posesia unor instituții care le folosesc. (Nicoleta BICHESCU)
Lasă un răspuns