Stefan Vuza: „Criza financiara este de supracreditare si devine de supraproductie”

Omul de afaceri Stefan Vuza, care controleaza compania Grupul Societatile Comerciale Romane (SCR), din care face parte si Chimcomplex Borzesti, trateaza criza financiara si economica de pe pozitii pragmatice. La intilnirea pe care a avut-o, la sfirsitul lunii noiembrie, cu salariatii din esalonul unu si doi ai combinatului, omul de afaceri a tinut sa faca unele consideratii asupra actualei crize, considerind ca Chimcomplex va fi una dintre intreprinderile afectate de ea. Piata specifica pe care actioneaza si statutul de intreprindere mijlocie sint principalii factori de risc. Stefan Vuza pregateste, insa, o strategie cu 29 de masuri pentru preintimpinarea acestei situatii. Omul de afaceri a facut aceste consideratii cu prilejul inaugurarii instalatiei de cogenerare a energiei electrice si termice de la Chimcomplex.

„Noua definitie a crizei prin care trecem – a spus Stean Vuza – este «Criza de supracreditare», o denumire mai noua, neintilnita pina acum. Dar criza financiara se rostogoleste intr-o criza de supraproductie. Lumea este in schimbare. Ca solutie, noi am incercat si listarea pe Bursa (IPO) si incercam, acum, o noua listare, dar vedeti ca bursele sint tot mai putin folosite in acest sens. Asistam la momente istorice”. Patronul Grupului SCR a facut un apel la „stringerea rindurilor” si i-a sfatuit pe salariati sa asculte de ceea ce este in exterior, dar decizia sa o ia fiecare personal. „Riscul cel mai mare este, insa, al patronatului – crede Vuza. In Lehman Brothers, banca de 260 de ani aproape, din SUA, tot actionarii au pierdut. Iar Enron a trecut exact prin simptomele AIG si ale altor banci”.

Cumunicarea, o solutie la vreme de criza

Patronul sta cu ochii pe criza si a cerut salariatilor mai multa comunicare. „Eu deja pregatesc un material cu un pachet de 29 de masuri, care trebuie sa se aplice de anul viitor – a spus el. Nu toate firmele din Grupul SCR au probleme. Doua dintre ele o vor duce chiar mai bine in 2009 si 2010, Uzuc si Caromet, care au cresteri de 30 si 50% a Valorii productiei marfa, pentru ca ambele lucreaza chiar in zona energetica, in care toate firmele incep sa gindeasca , asa, ca noi si ca altii, care am facut instalatii de cogenerare si isi produc energiile alternativele si utilitatile individual si nu mai iau dintr-un sistem angrosist, cum e cazul E.ON”. Dar, divizia textila a SCR s-a reus cu peste 40%, pentru ca a produs pentru Ikea, care face mobilier, vindut in Europa, unde nu se mai cauta la vreme de criza. „Europa munceste in continuare, dar economia merge cu incredere, care cind nu e nu se mai cumpara produsele. Probabil ca aceste cresteri individuale de cash la populatie se vor scurge, intr-un tirziu, in consum. Dar, cind seful FED-ului american spune ca totul tine un an, trebuie sa fii sigur ca tine trei. Optimismul este motorul care porneste economia. Eu ma astept la o perioada de intoarcere, pentru care trebuie sa gasim solutii impreuna. Romania nu atrecut niciodata printr-o astfel de criza. Dar, hai sa invatam ce avem de facut, pentru a fi cistigatori. Si putem fi!” – a precizat omul de afaceri.

Cum apare criza

Sistemul financiar a incurajat un consum mai mare. Industria s-a pliat si a raspuns la provocare. Acum, fara bani, cererea este mai mica, dar industria este calata pe vechile sabloane. Asa vede Stefan Vuza mecanismul crizei actuale. „Noi avem o piata de 1.500 de kilometri in jur – a spus el. Restul nu ne intereseaza. Si noi trebuie sa ne restringem. Problema este ce sistem economic poate face un asemenea lucru. Sistemul socialist o facea, prin redistribuire. In capitalism, lucrurile merg de la sine si moare cel mai slab. Iar noi sintem in capitalism. Nu este dramatic, dar problema este cum sa te situezi intre primii zece si nu intre ultimii doi”. Toate unitatile SCR se afla in acest scenariu, propriu firmelor mijlocii. Teoria crizei arata ca, pe o axa a puterii, cind apare o criza firmele mari rezista, ca si cele mici, dar cele mijlocii vor da faliment. Unitatile SCR sinf firme mijlocii. Si mai ales cele care au creditare. „Intimplator, si Chimcomplex are creditare, dar investitiile pe care le-a facut sint bune si incercam, acum, sa atragem alte capitaluri – a pprecizat patronul societatii. Acum, la Chimcomplex, este problema clorului. In criza, toate materiile prime se ieftinesc. Si cimentul s-a ieftinit. Dar banii pe care ii avem trebuie cheltuiti tot cu chibzuinta, pentru ca ne aflam in acea zona de mijloc de care vorbeam. Nimeni nu rebuie sa se bucure de o eventuala insolventa a intreprinderii, la gindul ca in acest caz pleaca fostul patron si vine altul. Nu vine nimeni, pentru ca la vreme de criza nimeni nu mai vrea sa produca. La asemenea vreme, 80% reusesc sa supravietuiasca, 20% pier. Iar cei care ramin isi impart toata piata. Iar noi sintem cu investitiile pe drum. Am facut citiva pasi. Dar creditarile sint imposibile acum. Sint, insa fondurile de investitii care pot ajuta. De aceea am si facut instalatia de cogenerare, sa le atragem atentia ca si industria chmica este rentabila. Altfel, fondurile baga banii in altceva, cum sint afacerile imobiliare. Numai ca nici imobiliarele nu mai merg acum, deci iata de ce criza s-a putea chiar sa ne prinda bine”.

Se profileaza un public-privat

Se fac, deci, investitii intr-o economie care se contracta. O economie de care se vorbeste ca este in crestere, la un PIB de 120 de miliarde de lei, dar cel industrial este in scadere. „Cresc afacerile publice si serviciile, pentru ca vin acele 13 miliarde de euro de la Uniunea Europeana – a amintit presedintele SCR. Deci, economia creste, dar in anumite sectoare. Iar ce face Guvernul este doar o politica de masa, interesat de populatie. Iata de ce eu chiar vreau sa provoc statul, pentru un parteneriat public-privat, ceea ce in taril dezvotate se si intimpla”. In Germania, marile combinate sint ajutate de stat prin infuzie de capital. Evident, numai cele care merita, care sint societati serioase si sanatoase.