Vaporul spre insula Eghina si mitul erotic cu Afrodita si trioul Hefaistos, Ares si Adonis

Deplasarea cu vaporul de pasageri de la Pireu la insula Eghina mi-a oferit ocazia sa vad de la mica distanta insula Salamina, linga care a avut loc batalia navala cistigata de greci contra persilor în anul 480 î.Hr., si sa ascult mitul erotic cu Afrodita si trioul format din Hefaistos, Ares si Adonis.
A pleca în croaziera din Atena înseamn, de fapt, îmbarcarea pe un vapor din portul Pireu. Autocarul ne-a luat din fata hotelului din piata Omonias si am ajuns linga vapor fara a ne da seama cind am trecut dintr-un oras în celalalt. Pe drum, am auzit o remarca a istoricului Tocilescu:
– Persilor, datorita unei furtuni puternice, li s-a scufundat flota linga insula Salamina. De ciuda, regele Xerxe si oamenii lui au batut marea cu vergile.
… În salonul cu bar al vaporului, l-am auzit tot universitarul Tocilescu:
– Afrodita a fost zeita frumusetii si multi zei si muritori s-au îndragostit de ea, dintre care trioul format din Hefaistos, Ares si Adonis formeaza un mit erotic de risu – plinsu.
– Barbatii trebuie sa se fereasca de femeile frumoase si surizatoare, a precizat, cu multa evlavie în glas si facind semnul crucii, parintele Pelerinu. Doar în pustiu, ascetii puteau fi siguri ca nu vor fi biruiti.
– Sa auzim mitul, a dorit studentul Albanoapte.
– Hefaistos, pentru a se razbuna pe Hera, mama lui care l-a parasit de cum l-a nascut, a faurit un tron de aur pe care i l-a trimis în dar. Cind Hera s-a asezat pe noul tron, ea nu a mai putut sa se ridice din el, fiind prinsa ca într-o capcana. Zeus a intervenit sa o salveze, dar, nereusind, l-a chemat pe Hefaistos sa deschida capcana. Atunci, fiul-faurar a cerut, drept rasplata, sa i se permita sa o ia de sotie pe Afrodita. Zeus a acceptat. Casatoria dintre Hefaistos si Afrodita era vazuta de greci ca un simbol al uniunii dintre diformitate si frumusete. Ea nu era fidela sotului si, printre alte aventuri, a început sa aiba relatii cu Ares, un barbat chipes, zeul razboiului. Hefaistos a aflat de la Helios despre infidelitatea Afroditei si a hotarit sa se razbune. El a mestesugit o capcana din plasa de sirma fina, pe care a pus-o deasupra patului nuptial. Apoi, el s-a prefacut ca pleaca în insula Lemnos. Aflind de plecarea lui Hefaistos, Ares s-a dus la Afrodita si, repede, au ajuns în pat. Dar, au fost prinsi în capcana întinsa de Hefaistos, care i-a chemat pe zei. La vederea celor doi amanti fixati în pat, zeii s-au distrat de minune.
– Afrodita si Ares l-au odraslit pe Eros, zeul iubirii, care a fost înfatisat ca un copil frumos, uneori înaripat, cu tolba si arc, a completat studentul.
– Din întimplare, Afrodita a atins o sageata din tolba lui Eros, destul ca sa se îndragosteasca de Adonis, care era vinator. Ares, gelos, s-a hotarit sa scape de rival. Pentru a-si atinge scopul, el s-a transformat într-un mistret de dimensiuni uriase, care a reusit sa-si vire coltii în pieptul lui Adonis si sa-l omoare. Ma opresc aici cu mitul, deoarece intram în port.
– Afrodita si Adonis au avut copii? a mai întrebat studentul.
– Se pare ca cei doi l-au avut pe Priap, zeul fecunditatii si rodniciei gradinilor, care a fost diform, cu un penis enorm, mereu în stare de erectie. Se mai spune ca Priap ar fi copilul Afroditei cu Dionisos.
– Aaa! De la Priap deriva cuvintele priapic si priapism, a constatat studentul. Regele Carol al II-lea suferea de priapism?
Ultima întrebare a studentului a ramas retorica, deoarece toata lumea s-a îndreptat, grabita, spre scara de debarcare a vaporului.

Doru CIUCESCU