Despre „Buna Vestire”, una dintre cele mai importante sarbatori inchinate Maicii Domnului, se stie ca este sarbatoarea ce aminteste momentul cind Sfintul Arhanghel Gavriil a vestit pe Sfinta Fecioara ca ea va naste pe Mesia, cind S-a si zamislit dumnezeiescul Prunc in pintecele Sfintei Fecioare, prin puterea Sfintului Duh. De aceea in Apus este numita si Sarbatoarea Zamislirii Domnului. Sarbatoarea Bunei-Vestiri sau popular Blagovestenia, a fost asezata cu noua luni inainte de nasterea cu trup a Domnului, adica la 25 martie. Este cea timpurie dintre sarbatorile inchinate Maicii Domnului, atesta documentar. Se stie ca inca din secolul IV sau V s-a zidit la Nazaret o biserica, pe locul unde fusese casa in care Maica Domnului a primit de la inger vestea ca va naste pe dumnezeiescul Prunc. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Unii o sarbatoreau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, la 18 decembrie, data pastrata pina azi in ritul galican si cel mozarab. La Roma, sarbatoarea a fost introdusa de papa Leon II, de origine siciliana si de cultura greaca (681-683), la inceput ca o sarbatoare locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Domnului. Variatia datei ei a durat in Apus pina in sec. XI, cind data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica de atunci. In Rasarit data de 25 martie s-a generalizat indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot la 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a secolului V. Numai la armeni, Bunavestire se serbeaza inca in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie), pastrata la ei, adica la 7 aprilie.
Lasă un răspuns