O „Lume Nebună„, la Ateneu

Nu s-au stins ecourile memorabilului concert dedicat lui Sabin Păutza şi Richard Oschanitzky şi, iată, suntem din nou invitaţi, duminică seara, la Ateneul băcăuan, la o întâlnire provocatoare cu Nicolas Simions’s ”Crazy World” şi muzica sa captivantă. Este o frumoasă, binevenită deschidere a organizatorilor „Zilelor Muzicii Contemporane” către muzica de jazz, fenomen prezent la toate festivalurile de ţinută. Muzica modernă de jazz are multiple valenţe comune cu cea clasică, ea oferă o fericită complementaritate datorată improvizaţiei libere, spontane. Ambele genuri se adresează unui public elevat, autentic, bun cunoscător al lumii muzicale. Muzicianul Nicolas Simion s-a născut într-un sat transilvănean, Dumbrăviţa, în 1959. A studiat la Liceul de Muzică Braşov şi la Conservatorul bucureştean, unde a devenit atras de jazz şi de studiul saxofonului. I-a avut ca mentori pe Johnny Răducanu, Dan Măndrilă, Marius Popp. Cu Dan Măndrilă a fondat grupul „Opus 4”, cu notabile acţiuni la începutul deceniului opt. Alegând calea libertăţii, ajunge la Viena, unde s-a făcut cunoscut pe o scenă jazzistică dinamică şi selectivă. Colaborările cu Art Farmer, Leo Wright, Idis Muhammad, Harry Sokal l-au impus în prim plan. Câţiva ”monştri sacri” i-au jalonat cariera, concretizând valoarea sa muzicală. Cu reputatul pianist Mal Waldron a făcut turnee şi a scos un CD, “The Big Rochade”, în 1998. Marele trompetist polonez Tomasz Stanko, cu care a realizat mai multe înregistrări importante, este un reper semnificativ al muzicii europene. În fine, Gunther Schuller, celebru compozitor şi teoretician, a fost încântat de muzica sa.

În anii din urmă, Nicolas Simion s-a arătat interesat de muzica nouă, a compus pentru Ministerul Culturii din Austria, fiind distins cu premiul „Koernerpreis” din 1995. Compoziţia sa „Canzoneri Sacrale” i-a adus aprecieri şi o interpretare extraordinară în cea mai veche biserică din Viena.

Putem afirma că, la ora actuală, Nicolas Simion este unul din cei mai autorizaţi ambasadori ai muzicii româneşti, pe care o serveşte cu dedicaţie atât pe scena autohtonă, cât şi pe cea internaţională. Prodigioasă este şi activitatea sa interpretativă, materializată în peste 30 CD-uri, unele la case prestigioase.
Alături de el va fi prezent Savin Romanescu, la fel ca în concertul din februarie. Şi el are o biografie densă şi complexă.

Chitarist, compozitor, jazzman cu experienţe notabile în muzica de dans contemporan şi în cea modernă.
A cochetat cu rockul, fiind ani de zile basist în grupul „Sarmalele Reci”, cu care a scos memorabilul album “Ţara te vrea prost”. Nici folkul, bluesul nu l-au lăsat indiferent, colaborând la realizarea a cinci CD-uri cu Alexandru Andrieş. A cântat cu toată lumea bună a jazzului românesc, fiind recompensat cu numeroase premii şi distincţii. Un element surpriză, care va articula mai bine recitalul, este prezenţa unei secţii ritmice redutabile.

Contrabasistul Sebastian Boisseau nu se află la prima colaborare cu Simion. Este un muzician rafinat, preocupat de arhitectură şi de filiaţiile comune cu muzica: spaţiu, volum, culoare, materialitate, armonie.

În fine, Ralf Gessler este un toboşar interesant, care poate susţine ritmic parcursul sonor, dar şi un tehnician care atrage atenţia în solouri.
Repertoriul va cuprinde compoziţii ale lui Simion, dar şi improvizaţii de primă audiţie. Este un jazz postmodern, care va solicita întreaga tehnică instrumentală a saxofonistului şi a partenerilor săi. Demult, Simi a înţeles, pe scena jazzului internaţional, că blazonul şi originalitatea mesajului muzical sunt date de aportul muzicii româneşti tradiţionale, de aceea rapelurile la folclor sunt foarte frecvente în muzica sa.

Concertul de duminică seara, ora 18:30, la sala Ateneu, este un prilej şi un privilegiu de a ne întâlni cu câţiva muzicieni de excepţie. Şi dacă lumea nebună, avidă de muzică de calitate, va consona cu “frumoşii nebuni” care trudesc să o facă ascultată, putem spera ca incinta Ateneului să fie copleşită de o nebunie mai plăcută şi mai necesară decât cea a lumii înconjurătoare.

Radu CIOBANU