Ovidiu PAULIUC
Am trăit să o aud și pe asta: „Premierul Tăriceanu vine să vorbească cu cei care sînt aproape de oameni, adică cu mine”. Citatul, care probabil va fi încrustat întru eternitate pe frontispiciul Prefecturii, sau în cel mai rău caz va ajunge la „Bula demnitarului” din Academia Cațavencu, a fost rostit ieri de trimisul Guvernului pe pămînt băcăuan, prefectul Gabriel Berca, într-o convorbire cu o colegă de redacție. Și, astfel, s-a dat startul în marea întrecere liberală conform căreia cine are cizmele mai pline de noroi, cămașa mai neagră la gît și miroase mai tare a sudoare cîștigă o strîngere de mînă din partea lui Tăriceanu. Și, probabil, un punct în plus în lupta cu tabăra liberală adversă, că așa e la Bacău.
Și nu a dat Dumnezeu doar apă multă, ci și televiziuni centrale multe pe stadionul din Comănești, care luau interviuri la metru cub, pe gratis. Oportunitate mai bună de a fi văzut la treabă de șefii de la București nu a existat. Personal am fost protagonist într-un episod care spune multe despre setea de imagine a politicienilor. Mai exact, a fost vorba despre un ministru, care auzind că sînt de la un ziar local mi-a dat două declarații din fugă, fiindcă s-a dat ocupat pînă peste cap. însă cînd a ajuns în dreptul carelor de reportaj ale Realitatea TV și TVR1, graba i-a încremenit brusc și s-a lăsat pozat și filmat din toate pozițiile.
Aproape toți redactorii ziarului nostru au fost în ultimele săptămîni în zonele calamitate, dar și pe stadionul din Comănești, locul de unde se coordonau acțiunile de ajutorare a sinistraților. Oricît am stat pe acolo, și eu și colegii, am văzut două categorii de autorități: unele care munceau de le săreau capacele și nu își scoteau cizmele de cauciuc din picioare nici dacă le-o cerea Sharon Stone, și alții care își contabilizau interviurile și își făceau imagine pe seama primilor, dar erau depășiți de situație. Din prima categorie fac parte subprefectul Avram, generalul Rugină, colonelul Simionescu, primarul Miron, căpitanul Felegeanu și alți cîțiva. Aflați cine face parte din a doua categorie prin deducție.
Și mă ard degetele dacă nu mai bat la taste și această mică povestioară trăită tot pe stadionul din Comănești. Se făcea că era seară și că dintr-un elicopter mic și albastru coboară nimeni altul decît Băsescu. Și cine credeți că erau pe stadion și l-au întîmpinat? Cei numiți mai sus. Băsescu le-a strîns mîinile și le-a mulțumit, fiindcă știa că ei au muncit într-adevăr. Și cine credeți că lipsea de pe stadion, taman la o asemenea vizită înaltă? Cei din a doua categorie numită mai sus. Cineva a avut totuși inspirația să îi anunțe: „Veniți, că Băsescu dă noroc cu toată lumea”. Și au venit de la Bacău într-un suflet, unii cu elicopterul, ba alții cu jeep-ul și au făcut numai 25 de minute de la Bacău la Comănești, într-atît de mult își doreau să îi spună președintelui cît au muncit și cît de aproape de oameni au fost. Numai că Băsescu apucase deja să vadă distrugerile și să mulțumească pentru efort celor care meritau.
Ieri, un deputat de care nu ați auzit niciodată, dar care crede că ne reprezintă județul, s-a trezit brusc și, buimac de atîta somn, i-a ordonat imperativ generalului Rugină să rezolve o problemă legată de ajutoare, problemă care, de fapt, era sub control. Deputatul a fost la Comănești doar cînd a însoțit delegații de la București și a evitat să își murdărească pantofii ciocați, generalul a salvat vieți cu riscul să și-o piardă pe a sa. e mult își doreau să îi spună președintelui cît au muncit și cît de aproa
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.