Șase ani, adică o veșnicie, fără Dan Botezatu

Acum șase ani, într-o zi de 18 iunie, miercuri, o veste năprasnică a lovit lumea sportivă din Bacău, dar nu numai: Dan Botezatu murise pur și simplu într-o noapte. Era ultimul om pe care te-ai fi gândit că-l vei urma la groapă.

Credeam că înmagazina forță și energie cât o centrală atomică, iar bunătate, solidaritate și talent în tot ceea ce făcea avea pentru o intreaga umanitate. De aceea vestea pe care mi-a dat-o un apropiat prieten comun mi-a răscolit sufletul și m-am simțit revoltat și neputincios că logica în care crescusem – că ceea ce e bun și puternic dăinuie -, nu înseamnă nimic. Mai târziu, sensei Doru Botez, a încercat o explicație pentru această dispariție fulgerătoare, prematură și nedreaptă a fostului său elev: „Eu cred că astfel de oameni extraordinari sunt chemați de forța supranaturală care ne guvernează pentru a le fi dată o misiune importantă într-un alt loc”. Timpul le așează pe toate, iar după ani triști mi-am dat seama că Dan Botezatu, ca întrupare a binelui, dăinuie și va dăinui, atât timp cât noi, cei care l-am cunoscut, trăim și ne amintim de el, așa cum era: un sportiv inegalabil, un jandarm în luptă cu răutatea, un desenator cu simțul umorului, un prieten la nevoie. Abia la funeraliile sale s-a văzut cât de influent a fost acest mărunt plutonier în viața comunității băcăuane. A reunit pe ultimul său drum mii de oameni total diferiți, începând cu fruntașii politici, terminând cu cei mai de jos reprezentanți ai lumii interlope. Iar atunci Dan Botezatu a intrat în legendă, mai ales că elevii săi au înființat nu mult timp după aceea un club ce îi poartă numele. „Prin tot ceea ce facem încercăm să îi purtăm amintirea celui al cărui nume îl purtăm scris în dreptul inimii”, ne-a declarat mai deunăzi co-fondatorul CS „Dan Botezatu”, antrenorul și sportivul Ionuț Cășeru.

Un mare sportiv…

Ca să trecem în revistă toate succesele competiționale ale lui Dan Botezatu, ne-ar trebui un ziar întreg, iar ca să-i arătăm toate trofeele – cupe, medalii, diplome, decorații, grade, plachete etc – un muzeu ar fi de-ajuns. Este suficient să spunem că din 1994 până în 2008 a cucerit tot ceea ce se poate pe plan național și internațional, la kata, kata-echipe și kumite, dar nu numai o dată sau de două ori. În 1994 a ras tot la Naționale, în 2006 a cucerit trei titluri europene la kempo (un tip de karate tradițional). Însă titluri diplome și medalii, la fel și centuri negre, au mulți, poate mult prea mulți. Nu putem pune egalitatea între grămada de campioni din ziua de azi și marele dispărut. Dan Botezatu era printre puținii karateka din lume care ar fi putut ține demonstrații de virtuozitate la Paris Bercy. Tehnica sa de lovire cu picioarele era inegalabilă, uluitoare.

… un mare antrenor…

Dan Botezatu a fost inițiat în karate de Lucian Ursu, iar din 1990 l-a avut ca antrenor pe Doru Botez. Și-a luat centurile într-un mod foarte convingător, avându-i ca examinatori pe Doru Botez (actualmente 6 dan), Iljia Iorgan (ex-Iugoslavia, 7 dan) și pe celebrul Hirokazu Kanazawa (Japonia, 10 dan, președintele SKIF). Din 1994, după ce a înființat clubul Dynamic, a debutat ca antrenor. Ar fi iarași extrem de laborios să-i amintim pe cei care i-au fost elevi și cuceresc și azi medalii la competițiile naționale și internaționale. Totuși, voi face o scurtă listă cu cei care mi se par mai importanți: Iulian Gabor, Bianca Dumitrache, Alexandru Hoborici, Nica Dor Alexandru, Robert Chiscop, Robert Babei, Ștefan Manea, Diana Chiper, Cătălin Clopoțel, Alexandru Herțanu, Mihaela Huțanu, Manuel Perju, Bianca Dumitrache, Andreea Margas, Ionuț Cășeru. Pe ultimii cinci îi consider speciali: Mihaela i-a fost soție și i-a dăruit o fată, care era încă în scutece în 2008 și n-a apucat să-și cunoască tatăl; Manuel a cucerit multe medalii, iar de curând este antrenor și are propriul lui club; Bianca și Andreea sunt sportivii care i-au călcat cel mai apăsat pe urme, în privința măiestriei în karate; Ionuț a fost și este un bun sportiv și antrenor, poate cel mai integru dintre toți.

… un profesionist

Cariera de jandarm a lui Dan era de asemenea foarte bine cunoscută. Alături de camarazii săi, participa la cele mai grele misiuni. Arestase bandiți faimoși în toată țara sau infractori cu guler alb, păziți de body-guarzi profesioniști, pusese la respect galerii de fotbal pline de derbedei. Îmi amintesc că într-un decembrie friguros – nu-mi mai amintesc anul -, trebuia să primească un titlu important la o gală și fusese cât pe ce să întârzie, deoarece tocmai arestase un cap al lumii interlope; cu misiunea îndeplinită, și-a tras hainele frumoase peste cele cazone, dar graba travestirii din soldat în domn simandicos o trădau ghetele de jandarm…

Camarazii săi din Gruparea Mobilă de Jandarmi îi poartă și acum icoana în suflet. Lucrau și se antrenau cot la cot cu Dan, cel care le era instructor, iar unora chiar șef. Bărbăția, curajul și abnegația i-au adus multe decorații. Dan era emblema CS Siretul – clubul sportiv al jandarmilor din Bacău, grație medaliilor obținute în concursurile naționale sau balcanice ale structurilor tip MAI. Tot ceea ce el învățase de la alți maeștri sau din proprie experiență a strâns în patru cărți, de fapt patru manuale, pe care le-a și publicat: „Nunchaku – tehnici fundamentale” (1999); „Pregătire fizică și specifică pentru Jandarmerie” (1999); „Manualul luptătorului profesionist” (2003); „Karate pentru competiții” (2003). Multe dintre schițele necesare acestor manuale sunt realizări grafice ale lui Dan Botezatu. Colaboratori în elaborarea acestor cărți au fost colegul său Iulian Anghel și lt. col. Vasile Manea. Cu siguranță că Dan Botezatu ar fi urcat rapid în ierarhia militară, deoarece în 2003 absolvise FEFS Bacău, condiție importantă pentru a promova în corpul ofițerilor.

Urmași de aur, argint și bronz

CS „Dan Botezatu” îi duce cu cinste mai departe „îngerului cu centura neagră”, cum este supranumit pe site-ul clubului. Grație antrenorului Ionuț Cășeru (2 dan), acolo sunt prezentate in extenso toate distinctiile cucerit de Dan Botezatu de-a lungul anilor. Ceea ce ni se pare mai important este că Ionuț Cășeru îi educă pe copiii de la club într-un spirit frumos, demn de mentorul lor. Peste tot pe unde merg în lume, sportivii de la CS „Dan Botezatu” sunt printre cei mai buni, disciplinați și cuviincioși. Sunt cam 20 de sportivi care îi calcă pe urme, îndrumați de Ionuț Cășeru. Dintre ei, Andreea Margaș l-a cunoscut direct pe Dan Botezatu, fiindu-i elevă. Talentul o face să fie un „Dan cu fustă”, desigur, păstrând proporțiile. Ceilalți karateka promițători ai clubului – Robert Babei, Ana Țâmpu, Robert Chiscop, Daiana Comanac, Cristian Țugui, Adrian Chiper, Diana Chiper, Georgiana Jitariu, Sorin Gavrilă, Alex Budescu, Diana Budescu, Darius Robu-Lungu, Tudor Ghironte, Ana-Maria Rusu, Ștefan Dobraniș, Răzvan Băisan, Tudor Cioltan și Răzvan Cioltan -, și-l amintesc puțin, ori nu l-au cunoscut deloc pe Dan Botezatu. Tocmai de la acest grup așteptăm să scoată la iveală un alt înger cu centură neagră. Ar fi moștenirea cea mai de preț pe care însuși Dan Botezatu ar fi dorit s-o lase.

Peter KELMANN