Ferma de capre de elita din Gutinas, administrata de presedintele Filialei Onesti a Asociatiei Crescatorilor de Capre din Romania – Caprirom, Nicolae Doilet, si de inginerul Ghita Gherasim, are, de ieri, 28 august, inca patru tapi de prasila de mare clasa, din rasa Saanen. Tapii, in virsta de doar un an si opt luni, inca se afla intr-o ferma din judetul Braila, de unde vor fi adusi la Onesti in citeva zile, dar ieri au fost platiti de noii lor proprietari. Cei patru tapi il vor inlocui pe celebrul lor inaintas din ferma Gutinas, primul tapul Saanen care a dat crescatorilor de aici citeva generatii de metisi. Incrucisarea caprelor autohtone cu rase superioare este un program de imbunatatire a genofondului aplicat la Onesti de patru ani, cu rezultate foarte bune. Aici s-au folosit si procedee artificiale, cu sprijinul specialistilor de la Institutul de cercetari ovine si caprine Palas Constanta. „Cred ca pentru tara noastra, la diferite nivele – ne declara, atunci presedintele Caprirom, prof. univ. dr. Stela Zamfirescu -, rasele Saanen si Alpina pot fi utilizate pentru ameliorarea productiilor de lapte. Printre activitatile noastre prioritare se numara ameliorarea raselor, prin selectie. Tendinta pe plan mondial s-a schimbat. Lumea a cautat sa plimbe animalele dintr-o tara in alta, fara sa si valorifice potentialul local al caprelor. Si noi avem capre, din rasa Carpatina, care daca ar fi selectate ar putea sa produca cel putin 600 de litri de lapte pe lactatie (270 de zile) si nu opt sau noua sute, in medie, cit produce o capra Saanen”. (Petru DONE)
Alti patru tapi de prasila Saanen la Onesti
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.