Pandemia COVID-19 a dus la utilizarea în exces a materialelor de unică folosință, ceea ce pune în pericol tranziția Europei către o economie circulară. Ce facem cu plasticul după aceasta perioadă și care este stadiul sistemului de garanție-returnare adus în dezbatere publică în țara noastră?
Începând cu anul 2021, România trebuie să implementeze sistemul de garanție – returnare sau sistemul garanție depozit. Acesta impune comercianților cu o suprafață mai mare de 50 mp să aibă puncte de returnare și colectare a ambalajelor de sticlă, doze, PET-uri și stocare temporară a acestora. Taxa prevăzută de acest sistem de garanție în România, care de altfel în țările europene există de ani buni, nu ar trebui să depășească 50 de bani/ambalaj în cadrul sistemului de tip garanție – returnare.
Chiar dacă a fost lansat în dezbatere publică încă de la finalul anului 2020, acest sistem va fi adoptat cel mai probabil în cursul anului viitor și este în acord cu obiectivele UE de reciclare pentru 2025. România nu are încă o practică avansată de reciclare a deșeurilor, aceasta situându-se abia la un procent de 15%.
Pentru ca impactul asupra mediului să se reducă, avem nevoie de o politică de reciclare și de un sistem de garanție – returnare bine implementat care să optimizeze o gestionare mai eficace a materialelor plastice sau a sticlei.
Guvernul ar trebui să fie mai preocupat de problema reciclării ambalajelor, întrucât decalajul dintre România și celelalte state europene în privința reciclării ambalajelor din plastic este major.
Uniunea Europeană trebuie să răspundă acestei noi provocări pentru mediu printr-o legislație conformă cu schimbările aduse de pandemie și să vină cu o viziune nouă în ceea ce privește utilizarea plasticului pentru un impact cât mai redus asupra mediului. Țările membre trebuie să aibă mai multă responsabilitate în legătură cu deșeurile pe care le produc, iar România este cu atât mai mult obligată să adopte proiecte legislative eficiente, care să limiteze impactul plasticului asupra mediului, un mediu destul de firav ținând cont de lipsa de implicare a guvernului dominat de politicile PNL-iste, de cele mai multe ori întârziate și lipsite de eficiență”.
Bun, dam plasticul pe hartie produsa din copaci romanesti sau platim garantie de returnare. Evident ca e mai avantajos sa platesti garantie, sa salvezi copacii si sa indemni populatia sa recicleze ambalajul.
Cum faci?
In primul rand daca nu resusesti sa implementezi un sistem de gestiune a garantiei incasate te trezesti ca platesti niste bani inexistenti/necolectati unor asistati social colectionari bidoane si sacose. Presupun ca baietii au marfa pregatita dar nu au lege de punere in aplicare, ceea ce ii tine la un pas de Mercedesul mult visat.
Expresia „sistem de gestionare a deseurilor” a fost inventata de unul cu creierul neoxigenat. Nu stiu ce presupune acest sistem dar e clar ca n-ai cum sa gestionezi deseurile. Adica ma astept sa angajeze unul sa se plimbe prin oras cu un scanner, sa scaneze ambalajele aruncate la intamplare si sa le de tag si share location cu mesajul „e aici pana bate vantul”.
Nu prea fac legatura intre titlul articolului si cuprins insa ma bucur sincer pentru dl deputat care a mai bifat o luare de cuvand in parlament!