Faliment la Protecția Copilului

• Consiliul Județean nu mai are bani să susțină financiar activitatea din acest domeniu • conducerea CJ Bacău vrea să concesioneze orfelinatele unor organizații guvernamentale • acestea ar urma să suporte mai bine de jumătate din cheltuieli • ONG-urile din Europa de Vest au preluat toate centrele de plasament, însă banii vin integral de la stat

Instituția etalon a Consiliului Județean din Bacău a fost în ultimii ani Direcția Generală pentru Protecția Copilului (DGPC). Sistemul de ocrotire a orfanilor a intrat însă de cîteva luni într-un con de umbră, iar, de cîtva timp, șefii Consiliului Județean vorbesc deschis despre faliment. Nu mai sînt bani pentru salariile angajaților din centrele de plasament, iar masa, cazarea și îmbrăcămintea celor mici costă prea mult prin comparație cu banii adunați la bugetul județului. Primele semne că Protecția Copilului este în prag de colaps s-au văzut deja: peste 150 de salariați ai Direcției au fost dați afară. Măsura nu rezolvă problemele, așa că acum se pune la cale concesionarea centrelor de plasament organizațiilor neguvernamentale care dispun de fonduri.

Direcția Generală pentru Protecția Copilului Bacău nu mai are nici un ban pentru cheltuielile aferente trimestrului patru al acestui an. Alocația bugerată pentru 2002 a fost epuizată cu trei luni înainte de sfîrșitul anului, astfel că instituția care finanțează Protecția Copilului, Consiliul Județean, este în imposibilitatea de a mai asigura salariile personalului din sistem, hrana și celelalte cheltuieli pentru copii aferente lunilor octombrie, noiembrie și decembrie.

Primele semne ale falimentului sistemului mult lăudat în anii din urmă au apărut încă de la începutul acestei veri. La ședința Consiliului Județean de la începutul lunii iunie, Neculai Lupu, președintele Consiliului Județean Bacău, le-a atras atenția consilierilor „că activitatea de protecție a copilului solicită sume financiare tot mai mari, iar posibilitățile bugetului sînt tot mai mici”. Pentru că afirmația a iscat discuții aprinse, Neculai Lupu le-a cerut consilierilor județeni să viziteze centrele de plasament și apoi să decidă în cunoștință de cauză. Cei mai mulți consilieri s-au arătat încîntați de cele văzute în centre, mai ales să mulți dintre ei nu prea au călcat pe acolo, deși au state vechi în Consiliul Județean. Cu toate acestea, ei au votat pentru restructurarea fostelor orfelinate. Primele efecte s-au văzut în urmă cu cîteva săptămîni: disponibilizarea salariaților. Unii au fost reangajați tot la Protecția Copilului, dar pe alte programe, în timp ce restul, fără o pregătire de specialitate, a rămas pe drumuri.

Criza financiară prin care trece Consiliul Județean este însă una cu mult mai mare decît lasă să se înțeleagă șefii Consiliului Județean, așa că recentele dinsponibilizări n-aveau cum să rezolve problemele din sistem. Deficitul financiar prognozat pînă la sfîrșitul acestui an este de 18 miliarde de lei la capitolul salarii și alte 12 miliarde de lei pentru cheltuielile curente ale centrelor. Practic, Consiliul Județean ar mai putea să dea fostelor orfelinate, pentru toate cheltuielile din trimestrul IV, doar șapte de miliarde de lei. Asta în cel mai fericit caz, cînd sumele estimate a se aduna la buget vor fi virate. Necesarul este însă pentru ultimele trei luni de 30 de miliarde de lei, adică în acest moment există un deficit de 23 de miliarde.

Lipsa banilor va afecta circa 2.500 de suflete. În momentul de față, la Direcția pentru Protecția Copilului sînt angajați 1.113 de salariați, din care 490 își desfășoară activitatea în complexele de servicii comunitare, 260 sînt în centrele de plasament, 300 sînt asistenți maternali profesioniști și au în îngrijire unul sau mai mulți copii părăsiți, iar 63 lucrează în cadrul Direcției. Cît privește numărul copiilor îngrijiți în sistem rezidențial, numărul acestora se ridica, la sfîrșitul lunii august, la 1.227.

Invenție băcăuană: concesionarea orfelinatelor

În acest moment, sistemul de protecție a copilului este în prag de faliment. Ca să salveze ce se mai poate salva, reprezentații Consiliului Județean și cei ai DGPC au ajuns la concluzia că singura variantă este atragerea unor parteneri de finanțare. „Trebuie să reducem cheltuielile din sistem, iar acest lucru se poate realiza dacă desființăm centrele mamut, care consumă și foarte mulți bani. În strategia județeană s-a stabilit încă de anul trecut descentralizarea pînă la nivelul comunității locale a centrelor de plasament. Vrem să mergem pe sistemul ocidental, în care copiii sînt crescuți în centre mici, de zi sau rezidențiale, ori în comunitățile din care provin”, ne-a declarat Sorin Brașoveanu, directorul DGPC Bacău.

Varianta aleasă în final a fost concesionarea orfelinatelor unor organizații neguvernamentale care dispun de bani. Acestea ar urma să preia toate cheltuielile, de la salariați, centre și pînă la copii. La rîndul lui, Consiliul Județean ar urma să suporte o parte din cheltuieli, însă nu s-a stabilit care va fi proporția. S-a luat în calcul ca plățile să se împartă în mod egal, ori CJ să dea 40%, iar organizațiile 60%. În ce privește DGPC, instituția ar urma doar să impună partenerilor niște standarde de calitate ce trebuie respectate cu orice preț, și să îndrume activitatea pe plan profesional.

Despre ideea concesionării centrelor s-a vorbit prima dată la începutul acestui an, cînd Traian Milon, secretarul general al județului, și Sorin Brașoveanu au vizitat Elveția și Franța pentru a vedea cum funcționează protecția copilului în cele două țări. Acolo au întîlnit ei varianta conducerii și finanțării de către organizații private a căminelor de copii, însă situația financiară din Vest este infinit mai bună. De altfel, și ideea ca organizațiile care preiau căminele să și plătească este o invenție de-a noastră. În Olanda, de exemplu, toate serviciile de protecție a copilului sînt subînchiriate de organizații neguvernamentale, dar sînt finanțate integral de stat. Autoritățile de la Bacău nu vor așa, și e de înțeles, ținînd cont că bugetul este nul. „Soluția preluării și a unui procent din cheltuieli a fost a fost găsită de noi: nu este stipulată în nici un act nornativ și nu este aplicată nicăieri în România. Ideea exista de mai mult timp, însă acum am grăbit aplicarea ei, pentru că sîntem forțați și de greutățile financiare prin care trecem. Consiliul Județean nu mai face față și trebuie să găsim soluții. Nu putem să stăm la nesfîrșit cu mîna întinsă, cerînd bani”, este de pădere Sorin Brașoveanu.

Președintele Neculai Lupu ne-a explicat, la rîndul lui, că aceasta este singura cale de ieșire. „Vreau să se înțeleagă că nu concesionăm instituția în sine, ci doar unele servicii. De fapt nici pe acestea nu le putem da integral, fiindcă unele dintre ele sînt făcute cu bani dinafară, iar condiția este să nu le înstrăinăm. Sumele sînt din ce în ce mai mici și nu ne mai ajung”, a recunoscut președintele Consiliului Județean.

Neculai Lupu nu ne-a putut spune cu exactitate cum anume se va proceda pentru concesionarea orfelinatelor, urmînd ca în această săptămînă să se pună la punct o strategie. „Se pregătește o documentație și pe baza acesteia vom invita la discuții eventualii parteneri. Concesionînd aceste unități, noi rămînem cofinanțatori, pentru că legea ne obligă”, a încheiat Neculai Lupu. Cine va prelua centrele de plasament și dacă se vor înțelege „la bani” reprezentanții CJ și particularii, rămîne de văzut. (Costinela BREAHNĂ, Eduard ADAM)