Copiii orbi, muți și surzi din Bacău riscă să rămînă neșcolarizați

Redacția Ziarul de Bacău

Nu mai puțin de 14 copii nevăzători și surdomuți din județul Bacău riscă să rămînă neșcolarizați. Motivul îl reprezintă refuzul Consiliului Județean Iași de a mai primi la Școala de Surdomuți din Iași și Școala de Nevăzători din Tîrgu Frumos copii din alte județe, pentru care autoritățile locale nu au plătit banii aferenți întreținerii lor în unitățile speciale de educație. Secretarul Cosniului Județean Iași, Ioan Serbina, acuză Direcțiile pentru Protecția Copilului din județele Moldovei, inclusiv din județul Bacău, de „nepăsare, incompetență, dispreț față de persoane și lege”, spunînd că au pus pe drumuri peste 200 de copii cu handicap, eliberînd decizii de internare în unitățile din Iași și Tîrgu Frumos fără nici o valoare. Serbina mai acuză gestionarii fondurilor din județele Moldovei că nu plătesc banii aferenții întreținerii copiilor în unitățile de învățămînt la care îi trimit, motiv pentru care CJ Iași este obligat să suporte aceste cheltuieli din banii contribuabililor ieșeni. La începutul acestui an școlar, Serbina a decis ca toți copiii din alte județe să fie trimiși acasă, dacă în termen de o săptămînă nu se rezolvă favorabil pentru CJ Iași problema finanțării.

La școala primară de surdomuți din Iași învață doi copii din județul Bacău, iar la școala profesională din aceeași localiatate, alți opt elevi surdomuți. „Cei 10 copii din județul Bacău stau provizoriu la noi, ca și copiii din alte județe. Nici Bacăul nu a plătit cheltuielile aferente întreținerii lor pentru anul trecut, iar dacă acum nu vor vira banii în cont am primit dispoziție de la șefii noștri să îi trimitem acasă”, ne-a declarat Gabriela Lozneanu, directorul Școlii de Surdomuți din Iași.

Situația este similară și în cazul copiilor băcăuani cu deficiențe de vedere care urmează cursurile Școlii de Nevăzători din Tîrgu Frumos. Anul acesta, pînă în prezent, la această unitate de educație specială au fost înscriși patru elevi, încadrați în gradul unul sau doi de handicap. „Dacă Direcția pentru Protecția Copilului Iași spune să-i trimitem acasă, noi nu avem altă variantă. Va fi foarte greu pentru ei, pentru că suntem singura unitate de profil din zona Moldovei, iar transferul lor în alte zone ar însemna un efort financiar suplimentar. În plus, copiii provin din familii foarte sărace, iar retragerea lor de la școală ar putea însemna că încheie definitiv conturile cu școala”, afirmă Maria Știfii, directorul Școlii de Nevăzători din Tîrgu Frumos.

Decizia autorităților ieșene de a obliga DGPC Bacău să plătească retroactiv cheltuielile pentru copiii școlarizați în unitățile de educație specială din Iași vine într-un moment foarte delicat. După cum anunțam în ziarul nostru de ieri, Consiliul Județean Bacău a recunoscut pe față că nu mai poate face față cheltuielilor pe care pe solicită sistemul de protecție a copilului din județ. Din acest motiv, CJ și DGPC au decis să concesioneze o mare parte din orfelinatele și serviciile din subordine. Dacă DGPC Bacău nu va face rost de bani în maximum o săptămînă pentru a plăti cheltuielile de întreținere a celor 14 copii școlarizați la unitățile din Iași, puștii surzi, muți sau orbi vor fi trimișia acasă. (Costinela BREAHNĂ)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.