„Probabil că am să mor, așa cum a murit taică-miu, pentru pămînt”

Redacția Ziarul de Bacău

• i-a spus un țăran din Răchitoasa prefectului Radu Cătălin Mardare în timpul audiențelor pe care acesta le-a ținut în comună • Vasile Grecu, directorul azilului de bătrîni, a cerut să fie lăsat să conducă singur unitatea • primarul din Glăvănești i-a cerut prefectului mobilă pentru primărie și o școală nouă într-un cătun cu opt copii

Prefectul Radu Cătălin Mardare a acordat ieri audiențe în comuna Răchitoasa. Destul de puțini au fost cei care au vrut să discute cu primul om din județ, însă necazurile lor, deși nu fără soluții, nu și-au găsit rezolvare ani de zile.

Cei mai mulți petenți i s-au plîns prefectului că au probleme cu pămîntul. Primul care a intrat în sală a fost părintele paroh Iulian Huminiuc. El a explicat că, în 1939, suprafața cimitirului era în înscrisuri de un hectar și jumătate, însă la începutul anilor ’70, toate bunurile bisericii au fost confiscate. După 1990, biserica din comună a recăpătat o parte din teren, dar restul se află în proprietatea unor persoane fizice. Primarul Ionel Zorilă, care a participat la discuții, a explicat că printre proprietari se numără chiar soacra secretarului primăriei. Acesta a fost chemat la discuții, iar după vreo zece minute s-a constatat că, de fapt, soacra secretarului a îngrădit terenul, însă nu deține și titlu de proprietate. O mică „înțelegere locală”, pe care doar cineva venit de la Bacău o poate descîlci.

După alte cîteva persoane, prefectul l-a primit în audiență pe Vasile Grecu, directorul azilului de bătrîni din localitate, care a pus pe tapet două probleme. Una dintre ele se referea la noul cămin, a cărui construcție a început în 1999. „Investiția a fost atunci de 200 de milioane de lei, iar lucrarea a fost executată de firma Conimpuls. În 2001, au mai fost alocate două miliarde de lei, iar în acest an 1,7 miliarde de lei. Bani nu mai sînt, iar lucrările s-au oprit. Asistații, care plătesc acum alocație mai mare, au pretenții la condiții mai bune. Căminul funcționează acum în vechea mănăstire, iar clădirea este foarte veche”, s-a plîns directorul Grecu. El i-a cerut prefectului să facă lobby pentru alocarea altor sume, cu care s-ar putea încheia lucrările la cele două pavilioane de la noul cămin, înființat în grajdurile fostului CAP. „Elvețienii s-au oferit să ne sprijine cu renovarea celui de-al treilea grajd, dar numai dacă le terminăm noi pe primele două. Pentru aceasta, ar mai fi necesare vreo șase miliarde de lei”, a adăugat Vasile Grecu.

Apoi directorul a trecut la o problemă oarecum personală, cerînd nici mai mult nici mai puțin decît să fie lăsat să conducă singur căminul din Răchitoasa. Motivul invocat de el este că soții Maxim, care au funcții importante în unitate și care sînt deja la vîrsta pensionării, îl carotează și-l reclamă peste tot. „Nu le mai dați motive să vă reclame, și-atunci treaba-i rezolvată”, i-a replicat Cătălin Mardare, care după cîteva momente a promis să poarte o discuție pe această temă cu șefa de la Inspectoratul pentru Handicapați, Rodica Pădureanu.

„Plecați dumneavostră și vă garantez eu că lucrurile așa rămîn”

Printre cei care au discutat ieri cu prefectul Mardare s-a numărat și Cezar Popa, din satul Burdusaci. Omul s-a plîns că, imediat ce a ieșit la pensie, s-a mutat la țară, cu gîndul să-și lucreze pămîntu, primit moștenire. Și-a cumpărat utilaje, și-a convins și unul dintre fii să vină după el, dar mare i-a fost surpriza să descopere că nu are ce lucra: pe terenul lui au mai primit și alții titluri de proprietate și acum a rămas cu niște bucăți de teren, aflate în diverse locuri. „Probabil că am să mor, așa cum a murit taică-miu, pentru pămînt, a spus omul. Dacă nu-mi dă terenul înapoi, măcar să-mi dea despăgubiri. Am primit un amplasament pe pădure, dar am fost dat în judecată, pentru că și cea poarcelă era a altcuiva. Iar restul pămîntului, a fost bucățălit”, s-a plîns pensionarul. El i-a mai prezentat prefectului și alte cazuri cel puțin dubioase, referitoare la cumpărarea fostului CAP și la privatizarea băii comunale.

Printre ultimii care a discutat cu prefectul de Bacău a fost Zinca Codreanu, o femeie care a folosit un teren o vreme împreună cu o rudă. Respectiva persoană a intrat pe hatul ei, iar, pentru că anul trecut nu au mai contribuit împreună la cumpărarea îngrășămintelor, femeia nu i-a mai dat nimic din recolta de porumb. Drept răzbunare, ruda i-a tăiat toată recolta. Femeia s-a apucat de plîns că nu știe ce să mai facă. „Sînt bolnavă, am venit la primărie de nu știu cîte ori și nici nu v-ați uitat la noi. Domnul Munteanu (n.r. – agentul agricol) l-a bătut pe băiatul meu. Am venit cu nora mea la dumneavoastră, plîngeam pe la uși și tot nu ne-ați ajutat”, i-a reproșat bătrîna primarului Ionel Zorilă.

Problemele celor mai mulți localnici datează de ani de zile. Primarul a promis să se ocupe de rezolvarea lor, mai ales că la discuții a fost, alături de prefect, și Gheorghe Hură, secretarul general al Prefecturii. Alături de cei doi, primarul Zorilă a găsit imediat soluții și a promis să rezolve cazurile prezentate. Rămîne de văzut dacă primul gospodar va fi la fel de operativ ca și în cei doi ani care s-au scurs de cînd a fost ales primar. În comuna Răchitoasa ar fi de eliberat 2.830 de titluri de proprietate. Din 1990 încoace s-au emis doar 1.912 astfel de documente, ceea ce înseamnă că, din ’90 încoace, foștii și actualul primar au eliberat, anual, doar 174 de tilturi. Adică mai puțin de două titluri într-o lună. (Eduard ADAM)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.