Asigurările culturilor de toamnă se mai fac pînă pe 15 decembrie

Redacția Ziarul de Bacău

• în județul Bacău sînt asigurate pînă acum cel mult 6.500 de hectare de culturi • pînă pe 31 mai pot fi asigurate culturile de primăvară și plantațiile

Legea 381/2002, care reglementează sprijinul acordat de Guvern producătorilor agricoli afectați de calamitățile naturale de tip „catastrofă”, va schimba radical concepția producătorilor agricoli față de sistemul asigurărilor. În principal, actul normativ prevede că agricultorii nu vor mai beneficia de despăgubiri decît dacă și-au făcut anterior asigurări standard pentru riscurile obișnuite. Emil Munteanu, directorul Sucursalei Bacău a firmei de asigurări AGRAS, spune că acum procentul de culturi agricole asigurate este „nesemnificativ” în rîndul micilor producători. De exemplu, la AGRAS sînt asigurate 3.200 de hectare de culturi, ceea ce reprezintă mai puțin de 5 la sută din suprafața totală a județului. Rezultă că, la un loc cu celelalte două firme agreate de Guvern, piața asigurărilor agricole nu acoperă decît cel mult 10 procente din totalul suprafețelor cultivate din județul Bacău. Directorul speră că de acum țăranilor li se va crea reflexul de a-și asigura producția, chiar dacă legislația nu îi obligă deocamdată decît indirect. Prin aplicarea Legii 381/2002, de la bugetul de stat vor fi acoperite pagubele provocate de următoarele fenomene naturale și boli care generează calamități: secetă, inundații, ploi de durată, temperaturi extrem de scăzute, sub limita de rezistență a plantelor, stratul gros de zăpadă, topirea bruscă a zăpezilor, băltiri, furtuni puternice, alte dezastre și catastrofe, precum și boli care generează pierderi mari la efectivele de animale. Despăgubirile vor fi acordate de stat numai pentru culturile din zonele declarate de Guvern ca fiind calamitate. Pentru a beneficia de despăgubiri, condiționate prin lege de asigurarea riscurilor standard, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor a anunțat că agreează societățile AGRAS, ASIROM și ALLIANZ ȚIRIAC ASIGURĂRI. Emil Munteanu spune că principalul motiv pentru care statul agreează doar aceste companii este că și-au reasigurat portofoliul propriu la mari companii din străinătate. În plus, a contat și ponderea asigurărilor agricole în totalul portofoliului acestor firme. De asemenea, Guvernul a decis să subvenționeze cu 20 de procente primele pentru riscurile standard (grindină, ploi torențiale, furtună, înghețuri tîrzii de primăvară, înghețuri timpurii de toamnă, alunecări și prăbușiri de terenuri cultivate, incendii din cauze naturale. Pentru animale, păsări, albine și pești, riscurile standard sînt boli ghirurgicale, obstetricale și interne, accidente provocate de meteorizare acută, atacul animalelor sălbatice, leziuni interne provocate de înghițirea unor obiecte, distocia, incendiu, trăznet și furtună. Subvenția de 20 la sută din primele de asigurări este acordată de stat pentru culturile de importanță națională (grîu, floarea soarelui, soia, sfecla de zahăr, vii nobile, livezi intensive) și pentru bovine.

Termenele limită pentru asigurările agricole sînt 15 decembrie, pentru culturile însămînțate în toamnă și 31 mai 2003, pentru culturile de primăvară și plantații. Valoarea primelor pentru o asigurare standard diferă la cele trei societăți agreate de Guvern, dar nu foarte mult. Cel mai semnificativ calcul al unei asigurări standard este, pentru agricultori, echivalentul în producție: pentru un hectar de grîu, prima de asigurare reprezintă echivalentul a 75-100 de kilograme de grîu, iar pentru o vacă, producția sa de lapte pe șase zile.

Primarii și inginerii agricoli, agenți de asigurări

Emil Munteanu spune că un imbold importat dat asigurărilor agricole îl va reprezenta și recenta modificare a legislației privind arendarea (L.16/1994 și L.65/1998). Punctele de interes cuprinse în noua prevedere sînt introducerea în contractele de arendare a unor clauze privind obligativitatea asigurării bunurilor agricole în vederea recuperării daunelor provocate de calamități naturale, încheierea asigurării fiind eclusiv în sarcina arendașului. Contractele de arendare, încheiate în scris și înregistrate la consiliile locale, vor include obligativitatea plății arendei, aceste documente avînd valoare de titlu executoriu. În perioada următoare, firmele de asigurări agricole vor inventaria la toate comunele contractele de arendare încheiate. Directorul AGRAS spune că firma pe care o conduce, și cu siguranță și celelalte, vor încerca să se asigure de sprijinul primarilor și al inginerilor agricoli din comune. „Responsabilii din comune trebuie să le explice țăranilor importanța asigurării producției lor și, mai ales facilitățile de care pot beneficia în urma modificărilor legislative operate de Guvern. Este mai puțin important cu ce firmă face agricultorul contract, cît să se asigure efectiv”, este de părere Emil Munteanu. El spune că inginerii agricoli pot fi recompensați de firmele de asigurări prin comisioane acordate pentru contractele încheiate. Munteanu nu crede că noile reglementări trebuie pupularizate printre marii deținători de terenuri, deoarece „ei oricum se asigură”, ci în rîndul proprietarilor de terenuri mici. (Florin POPESCU)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.