Virușii A și B ai hepatitei, două necunoscute pentru Direcția de Sănătate

• din laboratorul de analize al Direcției de Sănătate Publică au dispărut reactivii necesari pentru identificarea tipurilor de viruși care declanșează hepatita • în lipsa acestora, 200 de băcăuani care au fost tratați în spital de această boală contagioasă nu știu dacă au fost infectați de virusul A sau B

Birocrația care guvernează sistemul sanitar devine de la o zi la alta mai stufoasă și mai greu de suportat și de pacienți, dar și de personalul medical. Schimbările comandate peste noapte de mai marii Ministerului Sănătății cad pe capul lor pe nepregătite, și de fiecare dată modificările anunțate drept măsuri binefăcătoare își arată înainte de toate inconvenientele. Cel mai recent exemplu de acest fel este decizia ministrului Sănătății de a recurge de acum încolo la licitații naționale pentru aprovizionarea direcțiilor de sănătate publică cu reactivi necesari efectuării analizelor de confirmare a hepatitei. Pînă la emiterea acestui ordin, care întîrzie să fie pus în aplicare tocmai de către cei care l-au dat, Direcția de Sănătate Publică (DSP) din Bacău organiza pe plan local o selecție de oferte în baza căreia se aproviziona cu reactivii necesari identificării virușilor A, B, sau C ai hepatitei. Ultima selecție de acest gen s-a desfășurat acum o lună și jumătate, dar cantitățile cumpărate atunci s-au terminat la începutul lunii noiembrie. „De atunci, bolnavii care sînt internați cu suspiciunea de hepatită sînt diagnosticați numai în funcție de valoarea transaminazei. Această analiză nu dă însă date despre tipul virusului care a declanșat boala. În mod normal, probele recoltate de la acești pacienți trebuie lucrate de laboratorul DSP-ului, singurul din rețeaua de stat care poate identifica tipul de virus care a declanșat hepatita”, ne-a declarat medicul infecționist Adina Botezatu. Cu alte cuvinte, pacienții care au fost tratați luna aceasta pentru hepatită nu știu la externare care dintre formele de boală le-au avut.

Diferențierea tipului de virus nu este deloc de nebăgat în seamă. „Dacă tratamentul hepatitei A este identic pe timpul spitalizării cu cel pentru hepatita B, nu același lucru se poate spune despre conduita pe care pacientul trebuie să o aibă acasă, după externare. Hepatita A este cea care se transmite pe cale digestivă și bolnavul trebuie să evite folosirea veselei și a obiectelor de uz personal în comun cu membri familiei, iar virusul B se transmite prin sînge și prin contact sexual. Este normal ca bolnavii să știe care dintre viruși i-au avut, ca să știe ce conduită să urmeze acasă”, a adăugat dr. Botezatu. Situația nu este deloc simplă, cu atît mai mult cu cît, din cauza aglomerației foarte mari din secția de Boli Contagioase a Spitalului Județean, medicii sînt nevoiți să țină internați bolnavii de hepatită doar o săptămînă, și nu două, așa cum făceau pînă acum.

Ieri, în secția de specialitate erau internați 36 de bolnavi cu hepatită, dintre care 21 erau copii. Numărul mare de cazuri de hepatită apărute în Bacău a coincis și cu renovarea secției de Boli Contagioase-copii, clădire care a fost deocamdată scoasă din circuitul medical, astfel că secția pentru adulți îi adăpostește pe toți bolnavii de hepatită, indiferent de vîrstă. De la începutul lunii noiembrie, cînd s-au terminat și reactivii pentru analize, probele pacienților care așteaptă diagnosticul exact au fost puse la păstrare în așteptarea vremurilor mai bune. „200 de probe se află acum în frigiderele laboratorului nostru pentru că nu pot fi lucrate din lipsa truselor speciale pentru identificarea tipurilor de viruși ai hepatitei. De la schimbarea modului de aprovizionare nu am primit nici un reactiv de al minister. Noi am încercat să cumpărăm din fonduri proprii aceste truse, dar din punct de vedere legal această inițiativă ar fi putut fi considerată deturnare de fonduri. Din acest motiv inițiativa nu a mai fost pusă în practică”, ne-a declarat dr. Marin Buștuc, director adjunct al DSP.

O singură astfel de trusă cu ajutorul căreia se pot lucra 98 de probe în același timp costă aproximativ 30 de milioane de lei, sumă infimă pentru un program național de sănătate finanțat ani de-a rîndul de Ministerul Sănătății. Cu toate că bolile incluse în programele naționale de sănătate beneficiază de gratuitate, celor 200 de băcăuani care s-au îmbolnăvit luna aceasta de hepatită nu le rămîne decît să-și cîștige liniștea cu bani. Ca să afle dacă boala de care suferă este una mai ușoară sau una mai complicată, ei trebuie să-și plătească la cabinetele private seturi complete de analize care îi pot lămuri asupra bolii de care suferă. (Cezara DUȚĂ)