Educația fizică s-a transformat din favorită în sperietoare

Fostă favorită a absolvenților de liceu, educația fizică tinde să se transforme într-o sperietoare pentru aceștia, în condițiile în care baremurile pentru nota 10 impuse de minister sînt greu de realizat chiar și de sportivii de performanță. În plus, a dispărut posibilitatea elevilor de a alege între o probă sau alta, acum examenul la educație fizică urmînd să se desfășoare la cinci probe obligatorii: joc sportiv, elemente de gimnastică, alergare de viteză, săritura în lungime de pe loc și flotări. Dacă în cazul primelor trei probe nota 10 este accesibilă mai tuturor elevilor, „lungimea” și flotările vor da mari bătăi de cap, mai ales fetelor. Și asta pentru că baremul pentru nota maximă reprezintă o săritură de aproape doi metri și 20 de flotări. „Ce-i drept, baremurile la săritura în lungime și flotări sînt greu de realizat. Sincer, nu văd ca o elevă de clasa a XII-a să facă 20 de flotări. În plus, probleme va ridica și stîndul în mîini, unul dintre elementele obligatorii de gimnastică, unde, pentru nota 10, baremul e de trei secunde”, a recunoscut profesorul Gheorghe Rață, inspector de specialitate în cadrul ISJ. O altă prevedere ministerială pe care profesorii de educație fizică o consideră destul de ciudată e cea referitoare la imposibilitatea alegerii sportului ca probă de bacalaureat, dacă elevul a fost scutit medical cel puțin un semestru din cei patru ani de liceu. „Cred că perioada în cauză trebuia să fie de un an, pentru că există sportivi de performanță care au fost scutiți timp de un semestru din cauza unei fracturi sau a unei operații de apendicită și nu pot da bacalaureatul la educație fizică”, a adăugat inspectorul Rață.