• pentru că Primăria a alocat anul acesta fonduri de aproape trei ori mai mici pentru reparațiile în școli, părinții au rămas principalii sponsori ai lucrărilor de curățenie și igienizare
Mijlocul lunii august nu reprezintă, pentru elevi, o perioadă deosebită, fie și pentru simplul fapt că, pînă la începerea școlii, mai este încă o lună. Cele 30 de zile se scurtează atunci cînd sînt numărate de directorii de școli, care, zilele acestea, își „sparg capetele”, sau cel puțin așa ar trebui, pentru a face ultimele lucrări de curățenie în unitățile de învățămînt. Un raid prin cîteva școli din municipiul Bacău ne-a confirmat că școlile nu arată rău, dar nici foarte bine. Cert este faptul că părinții au devenit, mai peste tot, sponsorul principal al lucrărilor de curățenie. Dacă anul trecut, din bugetul local au fost rezervate pentru reparațiile în școli aproximativ 30 de miliarde de lei, anul acesta Primăria a alocat în același scop fonduri de aproape trei ori mai mici. În medie, au fost alocate cîte 100 – 150 de milioane de lei pentru o școală generală și cîte 200 – 250 de milioane de lei pentru un liceu, astfel că șefii școlilor s-au văzut nevoiți să apeleze, din nou, la forțele proprii, adică banii dați de elevi pentru fondul școlii și munca gratuită a oamenilor de serviciu din școală, pentru a vărui și vopsi sălile de clasă. Banii de la Primărie au fost folosiți pentru reparații ceva mai mari, gen schimbarea instalației electrice într-un corp de clădire. Cît privește lucrările de anvergură, ca de exemplu repararea exterioarelor, acestea continuă să rămînă un vis al directorilor de școlilor.
Școala „Georgeta Mircea Cancicov” caută bani pentru vopsea
Scaunele și băncile scoase pe culoarele Școlii „Georgeta Mircea Cancicov” indică faptul că școala se află în plin proces de curățenie. Profesorul Mihai Grigore, directorul adjunct al școlii, ține să precizeze că, de fapt, operațiunea în cauză e pe final. Văruirea claselor a fost asigurată de părinți, prin intermediul banilor dați la fondul școlii. Aceștia nu au mai ajuns, însă, și pentru procurarea vopselei necesare pentru geamuri și uși, ceea ce a devenit problema principală pentru adjunctul Mihai Grigore. „Astăzi (ieri, n.r.) am scos din bancă ultimii 800.000 de lei. Nu știu, însă, ce vom face cu vopseaua, pentru care, pur și simplu, nu știu de unde să facem rost de bani”, ne-a declarat directorul adjunct al fostei școli nr. 4. Cele aproape 200 de milioane de lei primiți de la Primărie s-au dus pe lucrările de schimbare a rețelei electrice din corpul A al școlii și pe parchetul pus în trei săli de clasă, la care se daugă cîțiva metri de blat de lemn cu care s-au recondiționat cîteva bănci. În aceste condiții, repararea geamurilor, văruitul fațadei școlii ori repararea gardului au rămas doar promisuni pe care, potrivit adjunctului Grigore, „cei de la primărie le-au făcut în primăvară”.
Centru de concurs la Capacitatea de toamnă, Școala „Mihai Drăgan” a terminat curățenia de cîteva săptămîni. Totul a fost realizat prin obișnuitele, de acum, resurse proprii, așa că cele 100 de milioane date de Primărie vor fi folosite pentru refacerea exterioarelor. „Acum cîteva zile, au venit niște muncitori, s-au apucat de treabă în spatele școlii, dar acum stau, pentru că nu mai au materiale”, explică situația actuală profesoara Margareta Toma, director adjunct al Școlii „Mihai Drăgan”. În rest, aceasta nu duce lipsă, la rîndul ei, de vise frumoase. „Ar fi absolut necesară reamenajarea bazei sportive, ca să nu mai spunem că ni s-a promis că vom avea propria centrală termică”, spune adjuncta Toma.
Cerșetoria ca metodă de supraviețuire pentru școli
La Școala nr. 10 curățenia a ajuns în stadiu de ștergere a geamurilor de către femeile de serviciu. Văruite și igienizate de către părinți, cu parchet, mai vechi sau mai nou, sau cu gresie, în funcție de puterea financiară a părinților, clasele de aici nu arată deloc rău. Profesoarele Nicoleta Neagu și Elena Cosma, directorul, respectiv directorul adjunct al Școlii nr. 10 recunosc, de altfel, că părinții rămîn singura sursa viabilă de finanțare a lucrărilor de curățenie. „Cerșim de la un părinte sau altul. Nu obținem chiar tot ce ne-ar trebui, dar, din fericire, supraviețuim. Primăria ne-a dat doar 100 de milioane de lei, bani pe care îi vom folosi pentru refacerea izolației și igienizarea sălii de sport. În plus, sperăm să găsim o soluție cît mai convenabilă pentru acoperirea gurii de acces în subsolul școlii. Cînd vor începe lucrările, nu știm nici noi. Zilele trecute au venit cîțiva muncitori, au văzut ce trebuie făcut și au promis că revin pe 18 august. Momentan, îi așteptăm. În rest, visăm să refacem fațada școlii sau șarpanta. Asta putem face, pentru că vrutul e gratuit”, ne-a declarat directoarea Nicoleta Neagu.
Dincolo de podul de la Narcisa, directorii Școlii nr. 21, fostă nr. 29, se pot declara fericiți, în condițiile în care școala a fost refăcută din temelii în urmă cu doi ani, cînd a beneficiat de o finanțare de la Banca Mondială. Scutită de efortul văruirii claselor, școala are, însă, probleme serioase la exterior. Efectuate în plină iarnă, lucrările de reabilitare a școlii au rezistat pînă a dat prima cădură, drept pentru care acestea au fost reluate, dar numai la interior. Acum, a venit rîndul pereților exteriori. Cît privește fondurile de la Primărie, acestea vor fi folosite, potrivit Feliciei Irimioaea, administratorul școlii, la asfaltarea curții școlii.
Blocul alimentar, problema Grupului Școlar de Chimie
Mai norocoase, liceele au primit din partea administrației locale cam 200 – 250 de milioane de lei pentru curățenie și igienizări, bani care nu ajung, însă, decît pentru rezolvarea problemelor urgente. Probleme care, în cazul Grupului Școlar de Chimie, țin de repararea fundației și igienizarea cantinei. „Noi am fi vrut să asfaltăm și curtea liceului, dar ni s-au cerut 100 de milioane și am zis că problema blocului alimentar e mult mai importantă”, a explicat profesoara Georgeta Cociorvă, directorul adjunct al liceului. În plus, aceasta nu a ezitat să spună că marile dureri de cap sînt date de gîndaci, care, în ciuda dezinfecțiilor repetate făcute în cămin și cantină, continuă să trăiască în deplină liniște. „Dezinfecțiile și deratizările au fost făcute de o firmă a trustului «Deșteptarea». Nu știu ce substanțe folosesc, dar acestea nu au avut nici un efect. Uneori, aveam impresia că gîndacii fac turism între noi și școlile învecinate”, a mai spus directorul adjunct Georgeta Cociorvă. Cît privește punctul de vedere al oficialilor Primăriei referitor la problema curățeniei în școli, acesta a rămas, cel puțin deocamdată, o necunoscută atît timp cît telefonul mobil al viceprimarului Dragoș Benea s-a încăpățînat, ieri, să rămînă închis. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns