Legea venitului minim garantat, aplicată după ureche

Redacția Ziarul de Bacău

• stabilirea limitelor minime ale veniturilor medii stă la mîna consilierilor locali

După mai bine de doi ani de la intrarea sa în vigoare, Legea 416, privind acordarea venitului minim garantat, nu este încă pe deplin cunoscută de aleșii locali, primii îndreptățiți să o aplice. Conform prevederilor acestei legi, fiecare persoană care nu obține un venit lunar de minim 825.000 de lei este îndreptățită să primească din partea statului diferența de bani pînă la acoperirea acestei sume. Numai că familiile sau persoanele singure care solicită acordarea venitului minim garantat au destul de puține șanse să obțină acordarea ajutorului social dacă au în proprietate terenuri, clădiri, apartamente cu un număr mai mare de camere decît spațiul minim locativ necesar nevoilor familiale. Legea prevede că la stabilirea venitului net lunar al familiei și, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le realizează, inclusiv cele care provin din indemnizația de șomaj, creanțe legale, alocații de stat pentru copii, alocații suplimentare pentru familiile cu copii, alocații suplimentare pentru familiile cu copii, burse pentru elevi și studenți, ajutorul care se acord soțiilor militarilor în termen precum și alte asemenea indemnizații cu caracter permanent. De asemenea, dacă familia are în proprietate terenuri, clădiri, spații locative sau alte bunuri mobile sau imobile, la stabilirea venitului lunar se iau în calcul arenda, chiriile, precum și veniturile care se pot obține din valorificarea bunurilor respective, sub condiția păstrării unei locuințe minime și a bunurilor necesare nevoilor familiale.

Fiecare administrație publică locală a fost obligată prin lege să stabilească limitele minime ale veniturilor medii lunare care se pot obține într-un an din vînzarea sau utilizarea terenurilor, clădirilor, spațiilor locative sau a altor bunuri mobile sau imobile aflate în proprietatea persoanelor sau familiilor care solicită acordarea ajutorului social. Toate bune și frumoase, numai că, la această oră, nu există practic nici o comună din județ care să aibă baremuri minime de venituri ce pot fi obținute din anumite activități cel puțin asemănătoare cu cele stabilite pentru localitățile învecinate. Cum stabilirea limitelor minime ale veniturilor medii stă la mîna consilierilor locali, s-a ajuns la situații în care un sătean din comuna Plopana, spre exemplu, care are o vacă în bătătură obține de pe urma ei un venit de o sută de mii de lei pe an. Valoarea acestui venit este de cel puțin zece ori mai mică decît cel stabilit de către consiliile locale din localitățile învecinate. Gheorghe Hură, secretarul Prefecturii Bacău, spune că toate aceste limite de venituri stabilite de către consiliile locale trebuie să aibă la bază niște baremuri stabilite la nivel județean. „Există, totuși, niște specialiști, atît în agricultură, cît și în alte domenii, care au stabilit aceste baremuri de venituri. Fiecare Consiliu Local care se abate foarte mult de la aceste baremuri o face pe riscul său. Modul de aplicare a Legii 416 este verificat, periodic, în fiecare comună în parte. Cineva tot va trebui să plătească acolo unde sînt descoperite abateri grave”, a mai adăugat secretarul Hură. (Elena SOLOMON)

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.