PUR ȘI SIMPLU Despre performanță

Doru CIUCESCU

Tranziția la sistemul capitalist, începută în decembrie ’89, i-a obligat pe români să reintre într-o avalanșă de termeni economici, care-i pot năuci chiar și pe unii politicieni. Se pare, însă, că nimic nu e nou sub soare! În acest sens, Ion Luca Caragiale ne-a dat un exemplu prin personajul Nae Cațavencu din capodopera „O scrisoare pierdută”; acesta, într-o cuvîntare electorală spune: „Pînă cînd să n-avem și noi faliții noștri?… Anglia-și are faliții săi, Franța-și are faliții săi, pînă și chiar Austria-și are faliții săi… Cum să zic: această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura!..” Cu alte cuvinte, personajul imaginat de nenea Iancu folosește un termen economic al cărui conținut nu-l cunoaște și face o gafă monumentală, dorind să aducă în stare de…faliment întreprinzătorii din România. Culmea ridicolului este că la terminarea discursului Cațavencu obține … aplauze frenetice de la alți ignoranți, ca și el.

Astăzi, unii termeni economici sînt bine asimilați de populație și intrați în limbajul curent, ca de exemplu impozit, taxă, credit, avans, dobîndă, girant, la care sînt asociați uneori alți termeni precum … incapacitate de plată, debit restant, sechestru, executare silită.

În dicționarele enciclopedice românești au fost preluați unii termeni direct din limba engleză, precum management, marketing, audit; alți termeni au fost modificați : lider (leader), șalanger (challanger), implementare (implementation) etc. Unii termeni sînt în curs de asimilare: leadership (conducere prin atragere), stakeholder (parte interesată în activitatea unei organizații), cash flow (flux de lichidități), benchmark (standard de referință), staffing (managementul resurselor umane) etc. Marea majoritate a managerilor s-au obișnuit cu termeni de genul misiunea organizației, obiective strategice și tactice, strategii, tactici, politici ale organizației, programe, proceduri, reguli. În schimb, unii dintre ei confundă eficiența cu eficacitatea. Eficiența este definită ca abilitatea de a utiliza optim resursele în vederea realizării obiectivelor, iar eficacitatea poate fi exprimată simplu, ca abilitatea de a stabili obiective potrivite și, bineînțeles, de a le realiza. În acest sens, americanii spun „Do the things right!” (Fă lucrurile cum trebuie!), respectiv „Do the right things!” (Fă lucrurile care trebuie!).

În literatura de specialitate nu există o părere unanimă privind definirea performanței manageriale.

De acest subiect s-a ocupat cu mult succes economistul american de origine austriacă Peter F. (Frederick) Drucker. Născut în 1909, el a studiat în țara natală și în Marea Britanie, după care și-a luat doctoratul în Drept public și internațional la Universitatea din Frankfurt am Main. La început, Drucker a lucrat la diferite bănci londoneze. Din 1950 pînă în 1971, a lucrat ca profesor de management la Graduate Business School (Școala Superioară de Afaceri) din New York, după care a fost titularul cursului de Entreprise Performance Management (Managementul performanței întreprinderii) la Graduate School of Management (Școala Superioară de Management) din cadrul Universității din Claremont (California). În perioada 1975-1995 a fost colaborator la Wall Street Journal. A scris o carte autobiografică – „Adventures of a Bystander” (Aventurile unui neîmplicat), precum și o culegere de lucrări denumită „The Essential Drucker” (Indispensabilul Drucker). I-au fost acordate titluri de „Honoris Causa” la diferite universități din Austria, Anglia, Belgia, Cehoslovacia, Elveția, Japonia și Spania. În 2001, a fost decorat de președintele american George W. Bush cu „Presidential Medal for Freedom”, cea mai înaltă distincție civilă din S.U.A. Specialiștii în științe economice cunosc bine „druckerismul”: „When a subject becomes totally obsolete we make it a required course” (Cînd un subiect devine total învechit, noi îl facem un curs solicitat). Drucker a definit performanța managerială ca activitatea unui manager care este caracterizată atît de eficiență, cît și de eficacitate.

În România, Legea 66/1993 și alte acte normative prevăd criteriile de performanță managerială a societăților comerciale, printre care pot fi menționați rata profitului, profitabilitatea acțiunilor, potențialul de dezvoltare, perioada de recuperare a creanțelor, rotația stocurilor, productivitatea muncii, ponderea salariilor în stocuri etc. Problema este că aceste criterii nu reflectă activitatea pe ansamblu, în sensul că ele pot fi îndeplinite, în ciuda faptului că sînt semnalate probleme mai mult sau mai puțin grave. În acest sens, un exemplu neplăcut pentru băcăuani a fost căderea la marginea municipiului, în cursul anului trecut, a unei bombe de instrucție, care s-a desprins în timpul zborului unui avion MiG 21, datorită legăturii incorecte a unor fire electrice. Întrebarea este: cît de performant poate fi apreciat managementul întreprinderii la care s-a efectuat legătura electrică defectuoasă a avionului cu pricina, chiar dacă au fost îndeplinite toate criteriile economice? Un alt exemplu este că Universitatea din Bacău nu a devenit instituție organizatoare de doctorat (I.O.D), alături de alte cîteva instituții de învățămînt superior de stat din țară, atît de puține că pot fi numărate pe degetele unei singure mîini. O cauză a acestei nerealizări a constat în lipsa unui număr suficient de profesori universitari: cel puțin trei profesori universitari la un domeniu de activitate. În acest context este de menționat faptul că s-a făcut simțit decesul subit, în plină activitate creatoare, al unor profesori universitari: Valentin Catană, Tiberiu Căliman și Radu Popovici. O altă cauză a fost reprezentată de neînțelegerile perturbatoare apărute la nivelul Biroului Senatului, care au dus la demisia, în semn de protest, a prorectorului Gheorghe Epuran, profesorul universitar căruia nu i s-a părut interesant să se lase împlicat în activități rămase obscure (?!) muritorilor de rînd. Întrebarea este: cît de performant a fost managementul Universității din Bacău dacă nu s-a reușit devenirea în instituție organizatoare de doctorat, chiar dacă s-au înregistrat numeroase alte succese, pe multiple planuri?