Gînduri și planuri privind deznaționalizarea românilor
În timpurile în care Transilvania era condusă de calvini, lupta religioasă ducea cu ușurință la crime odioase, individuale dar și colective, în perioada în care intervențiile armatelor ortomane și ale împăratului habsburg provocau sărăcie, pustiirea țării și semănau moartea. Possevino, convingîndu-se de ineficiența acțiunilor proprii în privința restaurării catolicismului în Transilvania, a elaborat planuri de îmbunătățire a rezultatelor obținute prin practicarea agriculturii. Imbunătățirea condițiilor de trai prin creșterea randamentuluii cultivării ogoarelor de către catolici ar fi fost o cale sigură pentru atragerea ortodocșilor, ca și a reformaților, foști – pînă nu de mult, catolici, la credința condusă de pontifii Romei.
Pe lîngă măsurile dure care urmau să fie adoptate împotriva căpeteniilor reformate din Transilvania, unde peste 500 de pastori, foști slujitori catolici, serveau bisericile de acest fel, Possevino a gîndit folosirea călugărilor iezuiți în scopul convertirii la catolicism a tuturor românilor din Ungaria, Transilvania, Moldova și Țara Românească. Sub acest aspect, el a susținut menținerea și dezvoltarea școlilor organizate la Cluj și Alba Iulia. Profesorii din Cluj aveau posibilitatea să lucreze cu cel puțin 500 de familii catolice din această așezare urbană și cu patru sate dependente de ea. Cu ajutorul acestora, trebuia convertit restul populației. Exemplul bobului de grîu care se înmulțește prin spicul roditor este concludent asupra modului în care urmau să fie realizate catolicizarea și deznaționalizarea românilor de pretutindeni. Iezuiții – scria el, aveau obligația să cucerească inimile românilor.
Propagarea catolicismului printre români, stabilea acesta, trebuia realizată prin mijlocul ieftin și eficace al tipăririi cărților în limba maghiară. Ideea aceasta fusese sugerată diplomatului iezuit de către regele Poloniei, Ștefan Bathory, care se angajase să acționeze cu prudență în această privință pentru a evita conflictele probabile cu Poarta.
Suveranul Poloniei a manifestat o grijă deosebită pentru teritoriul Făgărașului, domeniu al cărui proprietar era după cumpărarea făcută de la românul cu nume modificat, Bekeș. Noul proprietar gîndea să susțină convertirea numeroasei populații de credință ortodoxă aflată pe acest domeniu. Același personaj, declarat inamic al românilor, i-a îndemnat pe cei înrolați în acțiunea de convertire și deznaționalizare a românilor să atragă tineretul capabil de la activitățile productive din familiile lor la unele caritabile, la modul de viață și de gîndire al iezuiților. Tot el a lansat ideia recrutării tineretului ortodox pentru a studia la seminarul și colegiul din Cluj, iar unii dintre aceștia să fie trimiși la școlile catolice din Vilna.
Sfântul Scaun, prin gîndirea pontifului Grigore al XIII-lea, a promis iezuitului Possevino un substanțial sprijin pentru punerea în funcțiune a unei tipografii care să tipărească și să publice cărțile necesare deznaționalizării românilor cu ajutorul limbii sîrbești, pe care să le răspîndească în întregul spațiu românesc. Negustorilor raguzani, ca și slujitorilor catolici de această origine, români catolicizați din zona adriatică ce activaseră cu succes în părțile Belgradului și ale Banatului, li se stabiliseră obligații importante în privința convertirii populației din Oltenia, Țara Românească și Moldova. Apariția unor comunități catolice la Bârlad și la Huși, conduse de misionari raguzani, se datorează unor astfel de acțiuni convertitoare.
Pe plan internațional, activitatea lui Possevino, care gîndea reorganizarea episcopatelor catolice în Transilvania și Moldova, a provocat o rivalitate polono – austriacă în privința dreptului de numire a noilor demnitari catolici.
Ștefan Bathory a fost omul care a impus folosirea termenului de ungur pentru românii care se lepădaseră de credința ortodoxiei și o primiseră pe cea catolică. Possevino a acceptat situația și a militat cu ardoare pentru catolicizarea și deznaționalizarea românilor, la finele secolului al XVI-lea, prin aplicarea punctelor de vedere inițiate de Ștefan Bathory. (prof. dr. Dumitru ZAHARIA)
Lasă un răspuns