• „Cei care cred și spun că în această zi se beau 40 de pahare de vin se înșeală amarnic. Este o injurie la adresa acestei zile sfinte”, ne-a declarat preotul paroh Nicolae Hurjui, de la biserica „Înălțarea Domnului”
În ziua de 9 martie, cînd biserica creștină serbează pe cei 40 de mucenici din Sevastia, jertfiți pentru dreapta lor credință, în toate satele și orașele locuite de români se practică mai multe tipuri de obiceiuri, creștine și precreștine. Aceasta, întrucît sărbătoarea a suprapus momentul echinocțiului de primăvară, aducînd în atenție riturile de purificare, de comemorare a morților și de obținere a belșugului. Încă din zorii acestei zile se adună gunoaiele de prin curți, de la vite și din casă și li se dă foc, în mijlocul bătăturii. Conform tradiției, cei din familie, dar mai ales tinerii, sar peste acest foc, în așa fel încît fumul să le pătrundă pe sub haine, ca „să fie feriți de rele”, să se bucure de sănătate și să poată vedea „flăcările comorilor”.
Protectori ai agricultorilor și ai vegetației, cei 40 de Mucenici (Sfinții) sînt cinstiți prin ofrande preparate din aluaturi rituale. Aproape în toate localitățile din țară se fac pentru memoria Sfinților colăcei din făină de grîu. Forma acestora și numele lor sînt diferite de la o zonă la alta: „Sfinți și Sfințișori” în Moldova, „Măcinici și Mucenici” în Muntenia, „Bradoși” în Oltenia, „Brîndușei” în Banat. Micile forme din aluat au adesea chip de om cu cap, ochi, nas, gura, mîini și picioare; alteori, Sfinții sînt modelați ca porumbel sau ca o albină. Dincolo de aceste forme arhaice, care aduc în atenție simbolismul creștin, colacii se mai fac în forma cifrei 8, rotunzi, ca niște covrigi subțiri sau/se încolăcesc ca o spirală. În ceea ce privește modul de preparare, trebuie să spunem că în majoritatea localităților, sate și orașe, Sfinții se frămîntă din aluat dospit, se coc la cuptor și apoi se ung cu miere și se presară cu nucă. Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca să se facă cel puțin 40-44 de Sfinți, asemeni celor 40 de martiri din Sevastia, și să se dea de pomană, la copii și la sărmani, în credința că astfel va „rodi grîul” și oamenilor „le va merge bine în acel an”. Pentru rodul livezilor și sporul casei, se ung ușile coșarelor și pomii din grădină cu zeamă de la mucenicii fierți. „Acești colăcei care se fac în această zi sînt un simbol al sfințeniei celor 40 de mucenici, cărora li s-au arătat deasupra capului, în timp ce pătimeau, cununile jertfei pentru Hristos”, ne-a declarat preotul doctor Nicolae Hurjui, paroh la biserica „Înălțarea Domnului” din Bacău.
Tot cu rosturi simbolice există credința că în această zi de 9 Martie, la sărbătoarea Sfinților 40 de mucenici, este bine ca să se dea de pomană și să se bea 40-44 de pahare de vin sau țuică, ca „să fii sănătos și să nu se lipească bolile”. Din punct de vedere bisericesc, această practică reprezintă o injurie adusă acestei zile sfinte. „Este o tradiție păgînă care nu are nimic de-a face cu creștinismul, cu ceea ce este duhovnicesc în biserică. Să nu uităm că sîntem în plină perioadă a postului mare și trebuie să cinstim așa cum se cuvine acești mucenici care au fost un exemplu de sfințenie. Cine oare dă dezlegare pentru a se bea alcool atîta timp cît, în această perioadă de post, numai sîmbăta și duminica se dă dezlegare la vin? Este clar oricărui creștin că nu este normal să se întîmple așa ceva”, a mai spus preotul Hurjui.
Dacă plugul este mai greu de aflat prin gospodăriile contemporanilor, colacii, modelați din aluat, sînt oferiți cu generozitate gospodinelor grăbite de către serviciile de panificație, iar cofetăriile și patiseriile au început să prezinte sfinții ca „delicatese tradiționale”. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns