• la sfîrșitul acestui an expiră contractele de comodat, iar în lipsa oricăror prevederi legale, medicii nu știu ce se va întîmpla cu cabinetele în care activează
Medicii de familie din județ sînt neliniștiți pentru că nu știu care va fi soarta cabinetelor lor. Anul acesta expiră contractul de comodat pe care medicii l-au încheiat cu autoritățile locale, iar legea nu a stabilit încă nimic clar pentru medici. „În acest moment nu știm nimic despre legea care va stabili exact ce se întîmplă după expirarea contractului de comodat. Contractele au fost încheiat la sfîrșitul anului 1999, iar la sfîrșitul acestui an expiră. Există numeroase propuneri, printre care și concesionarea pe 15 ani, dar deocamdată nimic nu este bătut în cuie. Noi l-am întrebat și pe ministrul Sănătății, dar acesta ne-a spus că anul acesta se va rezolva problema, fără a ne da însă prea multe detalii”, ne-a declarat doctorița Elena Stîngă, președinta Colegiului Medicilor din Bacău.
Marea majoritate a cabinetelor medicale din județ sînt folosite gratuit de către medici, fără plata unei chirii la primării sau la Consiliul Județean (CJ). „În mediul urban, medicii au preferat să își cumpere sedii proprii pentru cabinete, la parterul unor blocuri. După expirarea comodatului există posibilitatea prelungirii contractului cu primăriile, fie în mod gratuit, fie contra unei chirii modice”, ne-a declarat doctorul Sorin Stancea, consilier superior la Direcția de Sănătate Publică (DSP) din Bacău. În orașe, au fost medici care au cumpărat spațiile de la consiliile locale. Pentru a putea face rate în bănci, aceștia au transformat cabinetele în SRL-uri. Doctorița Liliana Tincu, din Moinești, a investit în cabinet tot ce a cîștigat, pentru a oferi pacienților ei condiții medicale la standard ridicat. Ea a cumpărat cabinetul de la Consiliul Local din Moinești. Chiar dacă este medicul din județ ce a oferit cele mai multe consultații anul trecut, circa 14.000, banii tot nu ajung pentru întreținerea cabinetului. „Am investit foarte mult în cabinetul acesta și am plecat la drum plină de optimism. Am cumpărat spațiul cabinetului și toți banii se duc pe rată. Acum am ajuns să pic moral. E drept că la început s-a cîștigat ca medic de familie și totul am investit aici, dar treptat, banii s-au împuținat. Anul trecut, dacă rămîneam cu patru, cinci milioane de lei lunar, iar acum sînt societate falimentară”, ne-a declarat doctorița Liliana Tincu.
Au fost însă și primării care au sărit în sprijinul medicilor de familie pentru a-i ajuta pe aceștia să ducă un trai decent și să lucreze în condiții bune. Primarul Vasile Rață din Balcani s-a implicat în atragerea unui medic de familie și a unui stomatolog în satul Schitu Frumoasa. El a amenajat un spațiu pentru cabinete, iar la etaj locuințe pentru medici. Și la Tătărăști, primăria a sprijinit medicul de familie. „Eu lucrez aici de un an. Mai bine de șapte luni am stat fără curent electric, pentru că era tăiat din cauza unei facturi neplătite. Primăria a achitat tot, vreo 16 miliarde de lei și problema s-a rezolvat. M-au sprijinit și cu lemne astă iarnă. Nu plătesc nimic pentru cabinet și sper că se va menține contractul în forma aceasta și de la anul. Deocamdată nu știu nimic despre ce se va întîmpla în viitor cu modul de administare a cabinetului”, ne-a declarat Dana Cruceanu, medic de familie la Tătărăști. „Sperăm ca primăriile să dea cabinetele medicale în comodat tot gratuit dacă legea va specifica prelungirea acestor contracte. Nu este exclusă însă nici concesionarea sau cumpărarea cabinetelor de către medici. Doctorul Andreescu de la Stănișești și-a arătat deseori intenția de a cumpăra cabinetul și de a rămîne în sat”, a precizat Sorin Stancea.
Consiliul Județean nu a decis încă ce face cu spațiile
Consiliul Județean nu a decis încă sub ce formă va ceda spațiile pe care le-a primit în proprietate după ce toate unitățile sanitare au trecut la autoritățile locale. CJ a discutat în plen această problemă încă din luna aprilie a anului trecut. Atunci, prima decizie a fost că CJ va percepe chirii pentru spațiile din incinta Spitalului Județean în care activează medicii de familie, Fundația de Sprijin Comunitar și Asociația „Trust Orfelinat Ungureni”. Consilierii județeni au discutat atunci această problemă, deoarece titularii contractelor, cele mai multe dintre ele, de comodat, și-au exprimat dorința de a-și desfășura în continuare activitatea în aceste spații, deci se impunea o decizie care să reglementeze condițiile generale de închiriere și concesionare a respectivelor spații. În apărarea medicilor de familie – chiriași a sărit Maria Tioc, consilier județean (între timp a demisionat pe motiv de incompatibilitate) și medic de profesie, care a spus că „sînt medici de familie care nu pot să suporte chiria”. La respectiva ședință, Neculai Lupu, președintele CJ, i-a replicat Mariei Tioc că CJ trebuie să se comporte ca în economia de piață. „Nu putem merge în continuare cu scutirea. Nici cu noi n-are nimeni inimă de mamă. Dacă un medic de familie nu se descurcă în Bacău, poate sta în Podu Turcului. Nu există o lege specială pentru medici”, și-a expus opinia Lupu. Stabilirea cuantumului chiriilor spațiilor din incinta Spitalului Județean și a dispensarelor medicale a fost stabilită amînată însă.
După două luni, tot la o ședință a CJ, atît președintele Lupu, cît și plenul Consiliului, au revenit la sentimente mai bune față de medicii de familie. discuțiile din iunie 2003 au fost dacă CJ va percepe sau nu chirii pentru spațiile administrate de Spitalul
Județean. Inițial, executivul CJ a propus tarife lunare de 1-5 euro pe metrul pătrat, funcție de tipul de servicii medicale prestate, cu
condiția ca medicii să suporte lucrările de întreținere. Un sprijin
pentru medici a venit de la unii consilieri județeni, ca Eugen Ochenatu, Constantin Apostol, Gheorghe Huluță, care au propus ca aceste spații să fie date în continuare în comodat, cu condiția ca medicii să respecte contractele cu Casa de Asigurări, iar în decizia de închiriere să fie introduss un articol care să prevadă dreptul de preempțiune a medicilor de familie în fața celor care au cabinete private. Formula optimă care s-a desprins a fost concesionarea
pe o perioadă de zece ani, dar contractul să fie valabil doar atîta
timp cît cabinetele vor corespunde condițiilor de acreditare. Neculai Lupu a decis atunci să amîne o decizie și a propus ca, în cazul perceperii de chirii, acestea să fie diferențiate în funcție de statutul medicilor, de familie sau privați. Problema nu a mai fost discutată de atunci în plenul CJ, iar o decizie oficială nu a fost făcută publică. (Florin POPESCU, Claudiu TĂNĂSESCU)
Lasă un răspuns