Al treispezecelea salariu salvează statistica nivelului de trai

• piața agroalimentară țărănească din Bacău oferă produse tot mai scumpe

Cu salariile pe care le au, băcăuanii au putut cumpăra luna trecută mai puține produse alimentare din piețele țărănești, decît în prima lună a anului. Această concluzie reiese dintr-un raport al Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău. Astfel, în timp ce unele produse agroalimentare și-au menținut prețurile (fasolea boabe, smîntîna), altele s-au scumpit simțitor (laptele dulce, cu patru la sută, brînza proaspătă din lapte de vacă, cu peste 16 la sută, mierea de albine, cu 35 la sută, usturoiul, țelina, sfecla roșie, merele). E drept, însă, unele produse s-au ieftinit, cum este cazul prazului, cu peste cinci procente, morcovilor, cu peste 33 la sută, verzei murate, castraveților murați.

Conform datelor publicate de DJS, puterea de cumpărare a salariului, măsurată ca raport între salariul mediu net și prețurile individuale cu amănuntul ale unor produse, a fost, în luna ianuarie, mai mare decît în decembrie 2003, la unele produse alimentare. Astfel, puterea de cumpărare a scăzut cu un procent la pîine, aproape unu la sută la zahăr, și peste un procent la carnea de pui. În fapt, dacă în decembrie 2003 se puteau cumpăra cu un salariu mediu net 514 pîini, o lună mai tîrziu, cu aceeași bani se puteau lua doar 509 bucăți. A crescut puterea de cumpărare la ulei, cu aproape 3 la sută, la ouă și carne de porc, cu circa opt procente, și la telemea de vacă, cu peste doi la sută.

Creșterea salariilor nu acoperă inflația

Salariul mediu net a crescut în lei cu 2 la sută, în ianuarie, pînă la 5.771.049 lei (cam 140 de euro, la cursul mediu din ianuarie 2004), datorită acordării celui de-al 13-lea salariu, precum și a intrării în vigoare a noului plafon al salariului minim, de 2,8 milioane de lei. În

schimb, salariul mediu brut a scăzut cu 0,8 procente, ajungînd la 8.006.308 lei. Rata inflației a fost în luna ianuarie de 1,1 procente, astfel că rata inflației ianuarie 2003 – ianuarie 2004 a atins valoarea de 13,9%. Cele mai mari creșteri de prețuri din ianuarie le-au înregistrat mărfurile nealimentare (1,8%), urmate de servicii (1,2%) și mărfurile alimentare (0,4%).

Rata inflației s-a micșorat la 0,6 procente în luna februarie, comparativ cu ianuarie. Reducerea a apărut deoarece scumpirile la produsele alimentare au fost contrabalansate de creșterea mai lentă a prețurilor mărfurilor nealimentare și a tarifelor pentru servicii. Ca urmare, populația a plătit pentru alimente cu 0,8% mai mult, în timp ce serviciile și produsele nealimentare s-au scumpit cu numai 0,5% față de luna ianuarie. În cadrul mărfurilor alimentare, cele mai mari creșteri de prețuri le-au avut brînza de vacă (2,8%), mălaiul (2,2%), făina (2,1%) și fructele proaspete (2%). Scăderi s-au înregistrat la mierea de albine (8,3%), ouă (7,9%), fasole boabe (6,6%). La mărfurile nealimentare, prețurile au crescut cel mai mult la energia electrică (9,2%) și gaze (4,2%).

Potrivit publicației „Calitatea vieții în România în perioada 1990-2003”, editată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții, cei mai mulți români, mai precis 97,2%, se tem de creșterea explozivă a prețurilor și de impozite, 95,2%. (Florin POPESCU)

pe raster, cu poza fiecărui interlocutor

Întrebare-test: ce crește continuu și nu se observă?

Paradoxurile românești continuă să țină „capul de afiș” al tranziției

începută în urmă cu 14 ani și pierdută undeva pe drum. Unul dintre

acestea îl reprezintă contradicția dintre creșterea economică –

susținută de actuala Putere -, și degradarea nivelului de trai,

exprimată prin majorarea prețurilor la bunuri și servicii și, implicit,

prin scăderea puterii de cumpărare a populației. Cum interpretați

acest fenomen și ce evoluție prevedeți la acest indicator social în

următoarea perioadă?

Valerica Serghiuță, 38 de ani, casnică: „Vă spun eu de ce: se fură

prea mult la nivelul cel mai înalt. Ei spun una și fac alta. Ne-am

săturat de minciuni. Pe viitor cred că o vom duce mai rău ca acum.

Nu se vede nimic bun”.

Olga Tatariu, 50 de ani, vînzătoare: „Declară domnii de la Putere

o creștere economică, dar noi nu simțim așa ceva. Pe zi ce trece

buzunarul ne este tot mai gol. Din salariile pe care le luăm abia

reușim să ne plătim datoriile către stat. Cu ani în urmă, dintr-un

salariu de 2000 de lei îți plăteai datoriile, mîncai bine și mai reușeai

să-ți mai cumperi și cîte un lucru în casă, sau o haină. Acum… vai

de noi. Pe viitor, cred că o vom duce din ce în ce mai greu”.

Pavel Agheorghiesei, 44 de ani, sudor: „Pentru că salariile sînt

așa de mici o duce românul rău. Eu am un salariu de 2.350.000 lei

și am patru copii. Cum credeți că mă descurc? Unii au salarii mari și

trăiesc bine, iar noi stăm pe loc, ba chiar, încet, încet, ne afundăm în «mocirlă». Este foarte greu. Despre ce viață ne așteaptă de acum

încolo nu pot să vă spun sigur. Probabil că va fi la fel. Oricum, mai

rău de atîta nu se poate. Doar dacă murim”.

Dragoș Ștefan Petrea, 27 de ani, agent livrări: „O vom duce la fel

de rău atîta timp cît există corupție și afacerile pe care le fac cei de

sus. Ne fură de ne-ndoaie și pe urmă ne scot ochii asfaltarea unei

străzi, făcută și aia «vai de mama ei». Pentru viitor nu văd pe cineva

care să facă ceva bun pentru popor. Poate dacă ar veni la

conducere o persoană tînără, care să aibă altfel de viziuni, concepții

mai bune, ar fi mai bine pentru noi”.

A consemnat Geanina ISTRATE