Cinci pictori din Bacău sînt la un pas de a nu mai avea unde să creeze, după ce Primăria Bacău a refuzat să le recunoască dreptul de proprietate asupra atelierelor. Mai mult, pe motiv că se află în proces, reprezentanții primăriei au refuzat să le reînnoiască artiștilor contractele prin care spațiul a fost oferit gratuit. Situația este cu atît mai tensionată, cu cît, spun pictorii, spațiul le aparține de drept și nici nu ar trebui să se pună problema asupra proprietății. Carmen Poenaru, Cristina Ciobanu, Silvia Tiperciuc, Mariana Popa și Eugen Ionescu sînt, însă, în pericol de a se trezi cu lucrările în stradă și în imposibilitatea de a-și mai desfășura activitatea.
Potrivit documentelor, clădirea de pe strada Neagoe Vodă nr. 2 din Bacău a fost construită în 1967, în urma unui protocol încheiat între Sfatul Popular al orașului și Fondul Plastic (transformat, ulterior, în Uniunea Artiștilor Plastici-UAP), prin care Fondul Plastic a pus la dispoziție 140.000 de lei, pentru amenajarea studiourilor de creație. Suma a fost virată și, un an mai tîrziu, din contribuțiile artiștilor s-a mai realizat o suplimentare de 70.000 de lei, astfel că întreaga construcție a fost realizată din banii UAP, în total, 210.000 de lei. „La vremea anilor ’68, era imposibil să deții o proprietate privată. De aceea, deși realizată cu banii artiștilor, clădirea a fost dată către Consiliul Popular. Prin anii ’80, s-a pus problema ca spațiul să fie demolat, apoiu s-a revenit asupra deciziei”, spune Mihai Chiuaru, președinte al UAP – filiala Bacău.
Atelierele au rămas în picioare și, după 1989, UAP a solicitat Primăriei Bacău să îi recunoască dreptul de proprietate, lucru care nu s-a întîmplat nici pînă acum. În 1995, cum situația artiștilor care creau pe Neagoe Vodă 2 părea irezolvabilă, UAP a atenționat Primăria, prinntr-o adresă, că spațiul trebuie să revină adevăraților proprietari, mai precis, UAP. Consiliul local de la acea vreme a dispus ca spațiul să fie dat, în folosință gratuită, pentru o perioadă de cinci ani. Timpul s-a scurs, consiliul local s-a schimbat, și, în anul 2000, deși pictorii au solicitat reînnoirea contractelor pentru alți cinci ani, li s-a aprobat să mai stea în spațiu numai doi ani. În 2002, ei s-au adresat din nou consiliului local și primarului Dumitru Sechelariu și au cerut să li se restituie spațiul cu acte de proprietate sau să li se concesioneze pe o perioadă îndelungată. Din motive pe care nu le-am putu afla, consilierii locali au decis că pictorii mai pot sta în ateliere, gratuit, timp de un an.
„Este o permanentă nesiguranță. Mai întîi ne-au dat spațiile să le folosim cinci ani, apoi doi, apoi unul. Clădirea s-a degradat din cauza trecerii timpului. Prin plafon a curs apa, instalația sanitară era veche și deteriorată. Am făcut lucrări de amenajare și consolidare a clădirii, din banii noștri. Am reparat și în interiorul clădirii, dar și la exterior. Dacă spațiul nu este al nostru și nu știm ce soartă va avea, nu mai putem continua investițiile”, ne-a declarat pictorița Carmen Poenaru. Cristina Ciobanu, un alt pictor recunoscut în țară, dar și în străinătate, spune că cei cinci artiști care ocupă atelierele au pus mînă de la mînă și au refăcut pînă și hidroizolația. „Ne-a costat cîteva sute de milioane de lei hidroizolația, dar nu se mai putea: ploua pe noi. Am schimbat rețeaua sanitară, instalația de gaz, iar acum sîntem amenințați că vom fi dați afară”, se teme Cristina Ciobanu.
Că artiștii au investit în clădire, în decursul timpului, recunoaște și președintele filialei UAP: „Artiștii au reparat clădirea și au dovezi fotografice cum arăta aceasta înainte și după lucrări. Dacă spațiul nu ne este dat în proprietate, așa cum ar fi normal, nimeni nu mai poate să investească. Mai ales că nu există facturi, pentru că lucrările s-au executat cu persoane fizice”.
Procesul cu Primăria a fost cîștigat
Anul trecut, contractul încheiat cu Primăria Bacău, prin care atelierele au fost date în folosință gratuită, a expirat. Artiștii au făcut o nouă încercare de a-și recăpăta dreptul de proprietate și, cum au fost din nou refuzați, au intentat proces municipalității. Între timp, contractele le-au expirat și încercările de a le reînoi au eșuat. „La 31 decembrie 2003 au expirat contractele. Am făcut solicitare de a reintra în normalitate, dar ni s-a spus că, din cauză că sîntem în litigiu, acest lucru nu se mai poate întîmpla”, ne-a declarat Silvia Marin, reprezentant al UAP – filiala Bacău.
Judecătoria Bacău a dat sentința: pictorii băcăuani au dreptate atunci cînd solicită să devină proprietari. Judecătorii au „constatat dreptul de proprietate al Uniunii Artiștilor Plastici asupra imobilului situat în Bacău, pe strada Neagoe Vodă nr. 2, cu destinația studio de creație” și au decis că sentința este executorie, deci primăria trebuie să emită actul de proprietate. Lucrurile s-ar fi putut opri aici, numai că reprezentanții municipalității au făcut apel la Tribunalul Bacău, unde se joacă acum soarta pictorilor. „În lumea europeană, primăriile dau spații artiștilor, noi ne judecăm pentru dreptul nostru. Și asta, deși a mai existat un precedent: noi am mai avut un proces, cu o firmă privată, care deținea spațiile noastre, proces pe care l-am cîștigat. Și acolo lucrurile nu au fost atît de clare, pentru că aportul UAP la construcție nu a fost integral, ca în cazul imobilului de pe Neagoe Vodă, unde construcția s-a realizat numai cu banii artiștilor”, spune Mihai Chiuaru.
După ce, de 14 ani, pictorii vor să recapete un bun care a fost al lor, acum se văd în situația de a fi scoși în stradă. „Ne tememe de ce se va întîmpla și sîntem conștienți că, în orice clipă, putem fi somați să părăsim spațiul”, ne-au declarat ei. Cea mai mare spaimă a artiștilor este, însă, că va deveni realitate ceea ce acum se acreditează doar la nivel de zvon: că ei vor fi scoși din ateliere, unde se va muta Ansamblul „Busuiocul”, condus de Petrică Vlase, tatăl subprefectului Gabriel Vlase. Viceprimarul municipiului Bacău, Dragoș Benea, susține că acesta ar fi doar un zvon, care nu are o justificare. Cît privește refuzul constant al primăriei de a-i pune în proprietate pe artiști, viceprimarul Benea spune că „pînă acum, l-am dat gratuit. Acum ne judecăm și, dacă vom pierde, nu vom face o tragedie din asta. Dacă va deveni, însă, proprietatea noastră, o să-l închiriem, probabil tot către UAP. Nu s-a pus pînă acum problema să scoatem artiștii de acolo”. Răspunsul nu are, însă, darul să-i liniștească pe artiști. (Nicoleta BICHESCU)
pe raster:
Carmen Poenaru și Cristina Ciobanu, nume de referință ale artei contemporane românești
Doi dintre artiștii care trăiesc de cîteva luni cu spaima că vor ajunge cu șevaletul în stradă sînt mai apreciate pe plan internațional decît în Bacău. Carmen Poenaru este cîștigătoarea a mai multe premii naționale și internaționale și a unei burse UNESCO, de trei luni, în India. Are la activ 15 expoziții personale, dintre care șase în India și una în Elveția, și numeroase expoziții de grup. Tablourile ei se află în galerii de artă modernă și în colecții particulare din Italia, Cehia, Finlanda, Germania, Republica Moldova, India, Spania, Grecia, Australia sau Statele Unite ale Americii. Atelierul din care ea este pe cale să fie scoasă a fost vizitat de două ori de ambasadorul Indiei în România, Ragid Dogra. Cristina Ciobanu are trecut în dreptul ei un palmares la fel de impunător: a expus în 23 de expoziții personale în Elveția, Germania, Finlanda, Cehia și în alte cîteva zeci de expoziții personale și de grup, în România. În 1993, Ministerul Culturii i-a acordat Marele Premiu la ediția din acel an a Saloanelor Moldovei, organizat în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova. (Nicoleta BICHESCU)
Lasă un răspuns