Obiective turistice generale ale județului

Județul Bacău, situat la intersecția unor importante mijloace de comunicație, ocupă o suprafață de 662.052 hectare, reprezentînd 2,8 la sută din teritoriul țării. Județul este acoperit în proporție de 48,5 la sută de teren arabil și 39,8 la sută de păduri. Variația reliefului arată distribuția egală a munților, dealurilor, platourilor și cîmpiilor, scăzînd în altitudine de la 1.664 m în vest (Munții Tarcăului) la 100 m în est (Valea Siretului). Rețeaua hidrografică este alcătuită în principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului și din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale rîurilor Bistrița, Tazlău, Uz și Siret. Dacă în secolele XIV-XV Bacăul era un important oraș manufacturier și comercial, în această regiune, în prima decadă a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatării și prelucrării petrolului și lemnului la scară industrială.

• Munți:

– Munții Nemira, în Carpații Orientali, plini de frumuseți naturale și monumente ale naturii, cum ar fi: cheile și cascadele Doftanei, Apa Bărzăuței, zone cu izvoare minerale (pe Valea Slănicului, pe Valea Oituzului și pe Valea Dofteanei);

– Munții Tarcău;

• Lacuri:

– Lacul Bolătău – de baraj natural, monument al naturii (la o altitudine de 530 de metri), în Munții Nemirei, (la 3 km de Sălătruc), format în anul 1883 în urma alunecărilor de teren și ploilor puternice și prelungite din timpul verii;

– Lacul de acumulare Poiana Uzului (la 520 de metri altitudine);

• Rezervații și monumente ale naturii:

– Parc dendrologic – Hagiac, (pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Tg. Ocna și 3 km vest de Doftana), rezervație forestieră ce cuprinde numeroase specii de plante, în special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea, Japonia (întîlnit foarte rar în Europa);

– Pădurea Slănic Moldova, rezervație forestieră (571 de hectare);

– Poiana Sărăriei – Tg. Ocna, rezervație botanică;

– Stejarul din Borzești, arbore secular ocrotit de lege;

– Parcul de pe fostul domeniu Ghica – Comănești , parc de agrement care deține specii decorative foarte rare: paltinul de cîmp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, paltinul argintiu, arțarul de Pennsylvania;

– „Plaiurile și stîncăriile Nemirei” (pe culmea principală a muntelui Nemira) constituie o rezervație naturală complexă, unde cresc specii rare ca Floarea de Colț, iar în pădurile de molid, în jurul izvoarelor, Tisa;

• Stațiuni:

– Slănic Moldova (la 18 km sud-vest de Tg. Ocna și la 84 km de Bacău), pe Valea Slănicului în Carpații Răsăriteni (la 530 m altitudine), o celebră stațiune balneoclimaterică de importanță internațională, „Perla Moldovei”, beneficiază de variată bogăție a celor peste 20 de izvoare de ape minerale.

– Tîrgu Ocna (Salina). Imensitatea golurilor, adevărate catedrale săpate în sare, labirintul galeriilor în lungime de mii de metri, biserica Sf. Varvara, sanatoriul, dau impresia unui oraș scufundat. Biserica Sf. Varvara este ctitorie a celor ce muncesc în mină, săpată în sare la adîncimea de 240 de metri. Aplicele, marele candelabru, chinoavele și alte obiecte de cult sînt tăiate din sarea muntelui.

• Vestigii istorice:

– Centrul tribal dac – Poiana, menționat cu numele de Pirodoridava de către Ptolomeu, (sec.I î.Cr.), a fost o așezare înfloritoare și a avut o cetate puternică;

– Ruinele Curții Domnești – Bacău (1481);

– Urmele unei așezări dacice – Horgești (sec.I î.Cr.- II d.Cr.);

– Ocnele Romane – Tg.Ocna;

– Casa memorială a naturalistului Ion Borcea de la Racova;

– Mormîntul lui Costache Negri de la Tîrgu Ocna;

– Monumentul eroilor de pe Măgura din Tîrgu Ocna;

– Monumentele eroilor de la Oituz și Cireșoaia;

– Mormîntul lui Emil Rebreanu de la Bolovăniș;

– Casa memorială George Bacovia din Bacău;

• Edificii religioase:

– Biserica – Borzești, ridicată de Ștefan cel Mare

– Mănăstirea Răducanu – Tg. Ocna, construită de Radu Racoviță (1664), deține pictură și sculptură de mare valoare artistică. Aici se află mormîntul lui Costache Negri (1812-1876), mare carturar și pașoptist;

– Biserica „Precista” Bacău, ridicată de Alexandru Voievod, fiul lui Ștefan cel Mare (1490);

– Biserica în stil muntenesc – Cașin (sec. XVII), construită de locutorii veniți aici din Rucăr și Dragoslavele;

– Biserică – Rădeana (1628);

– Mănăstirea Cașin – Cașin (la 16 km de Onești), din 1665;

– Mănăstirea Ciolpani-Buhuși (sec. XII);

– Mănăstirea Runc – Buhuși (1457);

– Mănăstirea Tisa Silvestru – Secuieni (1723);

– Mănăstirea Bogdana – Ștefan cel Mare (1670);

• Monumente și statui:

– Monumentul ostașilor români – Oituz, ridicat în amintirea luptelor purtate aici în Primul Război Mondial, pasul Oituz fiind singurul punct în care trupele române nu au cedat în cei doi ani de război;

• Etnografie. Județul Bacău este o zona etnografică ce dispune de adevărate comori de artă populară. Principalele centre etnografice sînt: Brusturoasa (dulgherit, centru de țesături), Cașin (dulgherit, țesături din in, cînepă, lînă), Oituz (centre de olărit și împletituri de alun), Sălătruc (porți din lemn sculptat). (Florin POPESCU)