EDITORIAL Pe cine ne bazăm

Redacția Ziarul de Bacău

Eduard ADAM

Dumitru Pocovnicu, președintele Tribunalului din Bacău, a tras marți la sorți numele magistraților și persoanelor care vor fi președinții și locțiitorii birourilor electrorale de circumscripție de la alegerile din iunie. Am asistat la strigarea unor nume care, într-o primă fază, spun mai mult sau mai puțin. Dacă privești mai atent însă, pe listele trimise de primari pentru alegeri constați că, de fapt, corectitudinea scrutinului din vară va fi girată, în principal, de angajați ai primăriilor și consiliilor locale. Am întîlnit astfel de situații în 32 din cele 88 de birouri electrorale de circumscripție, cîte vor fi în tot județul. În peste 20 din cele 32 de cazuri, primarii de comune sînt membri PSD. E firesc să fie numite astfel de persoane în funcții de o asemenea importanță?! Eu aș spune că nu și am să explic și de ce.

Toată lumea va fi tentată să spună că nu poate fi pusă la îndoială corectitudinea tragerii la sorți de marți, de la Tribunal. Departe de mine gîndul acesta. Mă gîndeam însă că e cel puțin curios cum s-au făcut propunerile, pentru că, nu-i așa, pînă la urmă acolo-i toată cheia și lăcata. Cum de-au fost trecuți pe liste doar oameni de la consiliile locale, primării sau școli, acestea din urmă subordonate, mai ales financiar, tot administrațiilor locale. Și mai suspectă devine toată treaba cînd vezi că au fost desemnați președinți sau locțiitori ai birourilor electorale angajați de la primării din comune precum Sascut, Bîrsănești și altele, unde fie primarii sînt „grei” ai PSD, fie sînt localități în care, cînd au avut loc alegeri anticipate, PSD a tras cu dinții doar ca să-și impună omul lui.

Atunci cînd auzi că un funcționar dintr-o primărie de la țară a fost numit președinte al Biroului electroral de circumscripție automat te întrebi dacă nu cumva, la alegeri, va face jocul primarului. Aceeași întrebare te macină și cînd vine vorba despre consilierii locali. Poate că ei chiar nu sînt înregimentați politic, așa cum au afirmat și în declarațiile date înainte de a fi propuși. Dar dacă sînt?! L-am întrebat ieri pe Gheorghe Hură, secretarul general al Prefecturii, cine îi verifică pe cei în cauză?! Nimeni în mod expres, ci doar dacă se sesizează cineva. Ce se întîmplă totuși dacă unul dintre președinții sau locțiitorii birourilor electorale este descoperit ca fiind membru într-un partid? Cei interesați să-l demaște pe cel prins cu mîța-n sac pot face contestație pînă astăzi, 22 aprilie. Greu de crezut însă că, în doar două zile, cineva va reuși să verifice amănunțit toate persoanele alese.

Ce se întîmplă dacă poimîine, după ce a trecut termenul de contestare a celor aleși și cineva descoperă totuși o anomalie? Nu se mai poate face nimic. Ciudat, nu, dar așa spune legea?! E numai bine pentru ca lucrurile să rămînă așa cum au fost făcute, chiar dacă ele se dovedesc ulterior strîmbe. Cum la fel de superficială mi se pare o altă prevedere din Legea electorală, care spune că pot fi numite pentru șefia birourilor electorale persoane care se bucură de respectul și recunoașterea comunității. Mi-e greu să cred că șomerii deveniți președinți, doctori de la orașe puși președinți ai birourilor electorale într-o comună aflată la zeci de kilometri distanță sînt măcar cunoscuți de localnici. Toate acestea sînt dovezi că vorbim din nou despre o lege cu grave scăpări, de care se vor bucura pe 6 iunie, foarte probabil, cei care au dorit-o astfel.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.