Lecția de voință

• fetița din Ludași – Balcani care a avut „îndrăzneala” să vină la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” continuă să dea lecții de voință • elevă într-o clasă de filologie intensiv franceză, Geanina e decisă să strîngă din dinți și să recupereze diferențele dintre ea și colegi în ceea ce privește limba franceză

Înaltă, slăbuță, Geanina Șoșa pare a nu înțelege de ce a fost chemată de profesoara Margareta Neacșu, directorul Colegiului Național „Vasile Alecsandri”. Odată intrată în cabinet, fata din Ludași – Balcani, care, la finalul clasei a VIII-a, a avut „îndrăzneala” să opteze pentru unul dintre liceele de elită ale Bacăului, a înțeles că motivul ține tocmai de voința ei. Postura de elevă în clasa a IX-a A a Colegiului „Alecsandri” nu a schimbat-o, însă, prea mult pe fetița care, în urmă cu cîteva luni, începuse să se obișnuiască cu gîndul că, din cauza sărăciei, nu-și va putea vedea niciodată visul cu ochii. Geanina și-a păstrat chiar și timiditatea excesivă, care o face să-și cîntărească foarte atent cuvintele. „Prima dată cînd am intrat în liceu, i-am zis mamei că am să mă rătăcesc prin el. La început a fost ceva mai greu, dar m-am obișnuit. Colegii mi se păreau oarecum ciudați și parcă prea moderni pentru gusturile mele. Apoi, a fost primul contact cu profesorii. Oricum, orice s-ar spune, diferențele dintre școala de la țară și cea de la oraș există și sînt destul de mari”, recunoaște Geanina.

Voința și bunul simț al fetei de la Balcani venită să „cucerească” Bacăul, și-au spus, însă, încă o dată, cuvîntul. Adoptată repede de colegi, Geanina a devenit una dintre elevele bune ale clasei a IX-a A, chiar dacă are un mic handicap: limba franceză. „Eu am vrut o clasă de filologie, dar s-a întîmplat să fie una de filologie intensiv franceză. Eu am făcut franceza din clasa a II-a, dar cunoștințele mele de franceză sînt slabe față de cele ale colegilor, dar voi recupera. Trebuie să recuperez, pentru că nu vreau să dezamăgesc pe nimeni”, spune Geanina și, aproape fără să vrea, ochii i se scaldă în lacrimi. „Nu știu de ce plîng, dar sînt lacrimi de fericire. Mi-am văzut visul cu ochii”, explică Geanina, ca și cum ar vrea să se scuze. Instantaneu mă gîndesc că mulți ar trebui să-și scoată pălăria în fața ei: o adolescentă de 15 ani de la Ludași – Balcani, care continuă să dea lecții de modestie și voință. Geanina spune, parcă cu teamă de a nu îndrăzni prea mult, că se gîndește la facultate. Pînă atunci, însă, ea își dorește doar să nu dezamăgească pe nimeni. (Eduard CUCU)