Vara trecută am fost la o tabără de limba germană lîngă Sibiu, într-un sat numit Rusciori. Inițial nu mă prea fascinase ideea. Însă după zece zile în care mi-am făcut atîția prieteni noi și am învățat atîtea lucruri în germană, nu am mai vrut să plec de acolo. Cei care ne-au coordonat activitățile și care ne-au predat în limba germană erau elevi cu vîrstele cuprinse între 15 și 18 ani. Ei se numesc moderatori și m-am hotărît să devin și eu moderatoare, să am grijă de un grup de copii care merg în tabără. A trebuit să vorbesc cu președintele din București al asociației Kinderbauernhoff. Am aflat că, pentru a putea fi moderatoare, trebuie să merg la niște cursuri în Germania, cursuri din cadrul Asociației AGJA, cu care are tabăra din Rusciori parteneriat.
Cursurile din Germania au avut loc între 3 și 18 aprilie, într-o localitate situată la 20 de km de Marea Baltică, într-un spațiu special amenajat pentru cursurile noastre. Grupul nostru a fost format din 25 de elevi români, iar grupul de nemți, din șase studenți, parteneri ai AGJA. Fiecare zi a fost organizată după un program strict: între orele 9 și 12 aveam cursurile de dimineață, în care s-au abordat diferite teme, legate de Europa, religie, problemele societății actuale. În fiecare zi alte cursuri, alte teme. Cursurile continuau după masa de prînz, pînă la orele 18,00. La orele 20,00, ne împărțeam în grupe de cîte cinci și discutam cu cîte un neamț din grupul studenților, ceea ce dezbătusem de-a lungul zilei. Astfel ne-am putut lămuri unele întrebări și am aprofundat subiectele discutate.
Bineînteles, toate discuțiile s-au purtat în germană. După munca în echipe, dădeam cîte un test despre tot ce învățasem în ziua respectivă. Pe baza acestor teste și pe baza activității din timpul cursurilor urma să primim o diplomă pentru muncă socială. În funcție de nivelul activității și al implicării, diploma putea fi de Ajutor (Helfer), de Cooperant (Mitarbeiter) sau de Lider (Leiter). Această diplomă este foarte împortantă, deoarece este valabilă în cadrul tuturor grupărilor care implică munca socială.
Am făcut și cursuri de pedagogie, prin care ni s-a explicat cum să avem grijă de copiii din seriile de la Rusciori, cum să ne purtăm cu cei care ne fac probleme, cum să-i înțelegem. Ni s-a explicat că noi avem față de copii, cît sînt în tabără, aceleași îndatoriri ca și părinții, dar nu aceleași drepturi. Am vorbit despre supravegherea și îngrijirea copiilor și despre cum trebuie să acționăm în situații extreme.
De Paște am făcut o slujbă împreună cu nemții, și, undeva în nordul Germaniei, la miezul nopții, a răsunat „Hristos a înviat…”. A doua zi am fost la Biserica Evanghelică, să participăm la slujba de Paște a nemților. Masa de Paște a fost pregătită de noi, cu tradiționalul miel și ouă roșii. La cursul din acea zi am vorbit despre semnificația creștină a mielului. Am participat la workshopuri, la activitrăți și am vizitat trei orașe din zonă, unde am învățat despre istoria locului. Acum, întoarsă acasă, trăiesc cu impresia că am învățat în două săptămîni ce nu voi putea învăța într-un an. (Mara IONESCU-AMBROSIE)
Lasă un răspuns