• și mai grav este că unii patroni nici nu au prevăzut pauză în programul salariaților • în Occident, pauzele de acest gen sînt obligatorii • la noi se întîmplă astfel fiindcă legea este foarte permisivă • angajații de la Inspectoratul de Muncă au 15 minute libere pe zi, dar nu și cei de la Agenția de Ocuparea Forței de Muncă • la particulari, lucrurile sînt aproape imposibil de controlat
Pauza de masă pe care o au cei mai mulți băcăuani, ca și ceilalți români în general, este prea scurtă sau chiar lipsește din programul stabilit de patroni și șefii de instituții. Mulți oameni se îmbolnăvesc, iar toate astea se întîmplă, deoarece legea este ambiguă. Noul Cod al Muncii, de exemplu, are mari scăpări la acest capitol: „în cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariații au dreptul la pauză de masă și la alte pauze, în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern. Tinerii în vîrstă de pînă la 18 ani beneficiază de o pauză de masă de cel puțin 30 de minute, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 4 ore și jumătate”, stă scris în document.
„Legea spune că pauza de masă este obligatorie, dar că aceasta se stabilește prin contract de muncă sau regulament intern. Noi nu am verificat vreodată respectarea ei și nici nu am fost sesizați în această privință. Singurele plîngeri făcute se refereau la interzicerea de către angajator a consumului anumitor mîncăruri gătite spre a se menține curățenia în unitatea respectivă”, ne-a declarat Ion Barbu, șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) din Bacău.
„Una din marile lipsuri ale legislației române a muncii este pauza de masă. Personal, nu cunosc instituții sau agenți economici cu o pauză de masă adecvată, care să permită angajaților servirea unui prînz sănătos”, este de părere doctorița Maria Tioc, medic nuriționist.
Mîncăm bine la ora 18.00, cînd nu sînt indicate mesele copioase
După cum mai toți știm, un regim normal de viață presupune trei mese pe zi. Doctorița Tioc spune însă că, din nefericire, acest ritm s-a cam pierdut la noi. „Mai nou, programul zilnic al celor mai mulți români ar fi următorul: cafeaua de dimineață pe stomacul gol; un pachețel pregătit de cu seară care adesea ține locul prînzului; masa principală a zilei este servită după ora 18.00, oră nerecomandată pentru mese copioase, dar la care organismul încearcă să compenseze lipsa de peste zi printr-o cină mult prea îmbelșugată. Consecința? Multe persoane se trezesc în timp cu diverse afecțiuni digestive și nu numai, acestea pe lîngă ulcerul căpătat adesea pe fond de stres”, avertizează ea.
Nu același lucru se întîmplă însă în Occident, unde masa de la amiază are perioada ei obligatorie și există destule localuri special amenajate tocmai pentru acest gen de servicii. „Vesticii au prin lege cam o oră pentru masă. În America, de exemplu, la orele 12.00, străzile marilor orașe sînt relativ pustii, pe cînd după ora 13.00, aglomerația este evidentă, deoarece toată lumea iese la masă. Am văzut acolo automate care au pînă și supă caldă, un aliment evident mai sănătos decît un pachet de biscuiți”, ne-a mai spus medicul nutriționist.
Nici la bugetari nu se dau pauze, darămite la priați
De altfel, chiar și sandwich-ul de acasă mîncat la serviciu, pe fugă, sub stresul dintre două sarcini, nu ne face bine. „Organismul suferă din cauza acestor jumătăți de masă. Iar mulți nici nu-și iau hrană de acasă, ci își cumpără cîte ceva din oraș. În condițiile în care fast food-urile bune nu sînt foarte frecvente încă, ei mănîncă biscuiți, snacks-uri și alte produse cu E-uri multe”, a încheiat Maria Tioc.
Care ar fi regimul pauzei de masă în orașul nostru? Spre exemplu, „angajații ITM au dreptul la 15 minute în acest scop prin regulamentul de funcționare internă al instituției”, ne-a declarat șeful Inspecției muncii. Pe de altă parte, salariații Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) nu beneficiază oficial deloc de pauza de prînz: „Nu avem stipulat așa ceva aici”, a recunoscut directorul Octavian Țicău.
Cît despre o societate comercială, Diana Forest SA, unitate privată de prelucrarea lemnului, surse din interior au menționat prezența pauzei de masă în contractul colectiv de muncă, dar au refuzat să ne spună dacă muncitorii au și în realitate parte de ea. (Alin LEANCĂ)
Lasă un răspuns